Gabriel Resources pregăteşte să dea în judecată România la curtea de arbitraj de la Viena. Tribunalul Covasna a anulat recent planul urbanistic zonal
Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.
Compania a anunţat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.
Vot vital în 7 mai
Gabriel Resopurces, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se aşteaptă la progrese semnificative în curând. Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia.
Compania nu se aşteaptă, însă, la un vot favorabil, în parte din cauza opoziţiei încă puternice a opiniei publice faţă de proiectul minier şi utilizarea procesului de extracţie folosind cianură. Momentul este de asemenea important, notează The Glode and Mail. Întrucât proiectul de lege ocupă ultima poziţie pe ordinea de zi, există o probabilitate ridicată ca şedinţa parlamentară să se încheie fără să se ajungă la votul care priveşte Roşia Montană.
Gabriel Resources a ameninţat în septembrie anul trecut că va da în judecată autorităţile române pentru până la 4 miliarde de dolari din cauza „multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii“, mai scrie The Glode and Mail.
„Cazul nostru este foarte solid şi vom fi foarte clari că efortul României de a atrage investiţii străine va avea de suferit foarte mult“, declara anul trecut Jonathan Henry, directorul executiv al Gabriel Resources.
Istoria protestelor anti-RMGC
Senatul a respins în noiembrie proiectul de lege care ar fi declarat exploatarea de la Roşia Montană ca fiind de „interes public extraordinar“, după proteste masive împotriva proiectului. Una dintre prevederile proiectului era ca societatea care dezvolta proiectul, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) să facă exproprieri în numele statului. De asemenea, autorităţile se obligau să acorde RMGC avize şi autorizaţii de fiecare dată când acestea ar fi fost anulate în justiţie.
Pe urmă, premierul Victor Ponta a trasat lui Andrei Gerea – ministru al Economiei la acea dată – sarcina de a veni cu un nou proiect de lege a minelor. Acesta nu a mai ajuns la dezbateri, după ce USL s-a rupt, iar liberalii au ieşit de la guvernare. Acum portofoliul Economiei este ocupat de către Constantin Niţă, fost ministru delegat pentru Energie. În schimb, la Ministerul Mediului se regăseşte udemeristul Attila Korodi, care a dat o serie de declaraţii prea puţin încurajatoare pentru proiect .
Tribunalul a anulat planul urbanistic zonal
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.
Cine sunt acţionarii din spatele proiectului
Acţionarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%) - investitor în industria aurului, grupul BSG Capital (16%) - controlat de omul de afaceri israelian Beni Steinmetz, cunoscut în principal pentru afaceri cu diamante în Africa; gigantul minier Newmont (13%); fondul de hedging Baupost Group (13%) - controlat de miliardarul american Seth Klarman şi fondul de hedging Paulson & Co. (10%) - controlat de miliardarul american John Paulson. Acţiuni reprezentând 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursă.
Sursa: adevarul.ro
