Avocații fostului ministru de Interne Gabriel Oprea au cerut miercuri Instanței supreme sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea unui articol din Codul de procedură penală prin care judecătorului de Cameră Preliminară i se îngrădește posibilitatea de a dispune încetarea procesului penal.

La termenul de miercuri al procesului de la Înalta Curte de Casație și Justiție, avocații lui Gabriel Oprea au depus la instanță o cerere prin care le solicită judecătorilor să sesizeze CCR cu privire la neconstituționalitatea articolului 17 din Codul de procedură penală, motivând că acesta nu îi dă posibilitatea judecătorului de Cameră Preliminară să dispună încetarea procesului penal, ci doar să restituie cauza la Parchet sau să dispună judecarea pe fond a dosarului.

Dan Lupașcu, unul dintre avocații lui Gabriel Oprea, a declarat, la ieșirea din sala de judecată, că solicitarea vizează procedura Camerei Preliminare. "Este vorba de o excepție de neconstituționalitate care vizează procedura Camerei Preliminare, în sensul că actualul Cod de procedură penală limitează ipotezele în care judecătorul de Cameră Preliminară poate dispune restituirea cauzei la procuror. În speța de față noi susținem că, datorită intervenției deciziei 405/2016 a CCR (decizia privind definirea abuzului în serviciu), judecata nu poate continua deoarece aceasta echivalează cu o cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale", a spus Dan Lupașcu.

Mai precis, a explicat avocatul, neputând continua exercitarea acțiunii penale, judecătorul de Cameră Preliminară, din păcate, nu poate să dea o soluție de stingere a acțiunii penale, (...) ori aceasta înseamnă continuarea procesului penal, inculpatul are drepturi procesuale diferite, înseamnă în planul imaginii publice atingere adusă drepturilor de care se bucură.

Întrebat dacă Gabriel Oprea ar putea cere stingerea procesului invocând decizia CCR privind definiția abuzului în serviciu, apărătorul a precizat: "Nu este prevăzută posibilitatea stingerii acțiunii penale în procedură de Cameră Preliminară, nu numai în acest caz, ci în orice alt caz. De exemplu, dacă inculpatul decedează, judecătorul de Cameră Preliminară este obligat să sesizeze instanța de judecată, este ilogic, e absurd, dar nu poate da o altă soluție. La fel dacă părțile s-au împăcat, dacă a intervenit prescripția, deci în toate aceste situații judecătorul de Cameră Preliminară nu poate da o astfel de soluție".

În acest sens, Dan Lupașcu este de părere că situația ideală pentru clientul său ar fi restituirea dosarului la Parchet sau o decizie a judecătorului de "stingere a acțiunii penale".

"Fie restituirea cauzei la Parchet, fie ca judecătorul de Cameră Preliminară să poată da o soluție de stingere a acțiunii penale. Dar aceasta înseamnă admiterea excepției de neconstituționalitate. Că acea decizie a CCR se aplică în această speță rezultă cu evidență pentru că i se impută încălcarea unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Această hotărâre nu face parte din legislația primară. Este adevărat că se invocă încălcarea articolului 6 din Legea siguranței naționale. În acest articol se arată că CSAT se ocupă de coordonarea activității în domeniu. În ce fel pot fi încălcate aceste atribuții în așa fel încât să se rețină responsabilitatea ministrului de Interne?", a susținut avocatul.

Lupașcu a mai spus că Gabriel Oprea dorește să fie aflat adevărul, însă cu respectarea strictă a dispozițiilor procedurale.

"În acea decizie a CCR privind abuzul în serviciu are influență în speță. (...) Domnul Oprea vrea și într-o cauză și în cealaltă să se afle adevărul, însă acest lucru să se facă cu respectarea strictă a dispozițiilor procedurale, inclusiv a deciziei CCR privind abuzul în serviciu. Aici i se impută faptul că a aprobat suplimentarea bugetului cu 410.000 de lei și achiziția unui autoturism care există în continuare la Ministerul de Interne", a precizat Lupașcu.

În luna mai a anului trecut, Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul privind Direcția de Informații și Protecție Internă. Gabriel Oprea, care a îndeplinit funcțiile de viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În dosar au mai fost deferiți justiției: Gheorghe Nicolae — chestor principal de poliție, la data faptelor șef al DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu și pentru două infracțiuni de deturnare de fonduri, dintre care una în formă continuată, Gabriel-Nicolae Pavel — comisar șef de poliție, la data faptei șef al Serviciului Juridic din DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică — chestor principal, subsecretar de stat la data faptei, și Marian-Dănuț Iacob — comisar șef de poliție, șeful unei structuri administrative la data faptei, ambii pentru deturnare de fonduri, în formă continuată.

Potrivit DNA, Oprea, cu ajutorul lui Nicolae și Pavel, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale DIPI și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.

"Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar DIPI a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a fondurilor operative", susțin procurorii.

AGERPRES