Președintele Recep Tayyip Erdogan se confruntă cu o serie de critici aspre în urma cutremurelor care au zguduit partea central-sudică a Turciei cu trei luni și o săptămână înainte de alegerile generale (prezidențiale și parlamentare).

În timp ce reprezentanții partidului aflat la putere în Turcia dau asigurări că intervin cât mai repede posibil pentru a salva vieți omenești, cei ai opoziției se declară nemulțumiți de răspuns, considerându-l lent și imparțial.

Miercuri, un posibil rival al lui Erdogan în alegerile prezidențiale, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP) Kemal Kilicdaroglu, l-a acuzat direct pe președintele turc de amploarea dezastrului.

„Daţi-mi voie să o spun foarte clar: dacă există un responsabil principal pentru acest proces, acesta este Erdogan. Acesta este guvernul care de 20 de ani nu a pregătit ţara pentru cutremure”, a declarat liderul CHP într-un mesaj video.

Kemal Kilicdaroglu i-a îndemnat totodată pe primarii din partidul său să-i ajute pe cei afectaţi, chiar dacă trebuie să se confrunte cu puterea statului. Potrivit politicianului turc, puterea pune obstacole birocratice în distribuirea ajutoarelor, cerând să fie direcționate ca fiind „de stat”, nu „municipale”.

După cutremurul devastator din vara anului 1999, soldat cu aproximativ 17.000 de morți, statul turc a strâns miliarde de dolari dintr-o taxă specială menită prevenirii dezastrelor și dezvoltării serviciilor de urgență. Acum numeroși turci se întreabă ce s-a întâmplat cu suma strânsă din această taxă, în condițiile în care ajutoarele întârzie în unele zone afectate. Acuzațiile se îndreaptă către Erdogan, aflat la putere de 20 de ani.

Autoritățile, acuzate că au reacționat lent în primele ore

„Nu există nici măcar o singură persoană aici. Suntem sub zăpadă, fără casă, fără nimic”, a declarat pentru Reuters Murat Alinak, un bărbat din Malatya care a rămas fără adăpost.

La Gaziantep, un oraș din apropierea epicentrului unuia dintre cele două cutremure puternice de luni, unii martori spun că nu au văzut niciun echipaj de salvatori în primele 12 ore de la începutul dezastrului. În atare condiții, polițiștii și localnicii care reușiseră să scape teferi și nevămătați s-au lansat singuri în operațiunile de căutare și salvare.

Situații precum cele de la Malatya și Gaziantep au fost raportate și în provincia Hatay.

„Mergem în diverse locuri pentru a ajuta oamenii care inițial trebuiau să fie salvați de Semiluna Roșie, dar unde nu vine niciun ajutor”, a mărturisit Ceren Soylu, membru al unui grup de voluntari înființat de Partidul Iyi, aflat în opoziție.

But Ugur Poyraz, secretarul general al acestei formațiuni naționaliste de centru-dreapta, a declarat că s-a deplasat în zonele cel mai grav afectate şi că marţi dimineaţă nu a văzut niciun salvator din cadrul instituțiilor de stat.

„Cu siguranţă nu există o coordonare profesionistă a ajutorului de urgenţă. Cetăţeni şi echipe locale se alătură operaţiunilor de salvare din proprie iniţiativă pentru a salva oamenii de sub dărâmături”, a spus el pentru Reuters.

„Unde au dispărut taxele noastre?”

„Taxa specială de comunicare”, cunoscută de populație ca „taxa de cutremur”, ar fi trebuit să finanțeze proiecte de consolidare a clădirilor și de pregătire a orașelor în caz de seisme. Dar, potrivit BBC, conducerea de la Ankara nu a fost transparentă în privința cheltuielilor făcute din suma colectată prin această taxă.

„Unde au dispărut toate taxele noastre, colectate din 1999?”, a întrebat Celal Deniz într-o discuție cu un reporter al AFP.

„Taxa de cutremur” nu se află pentru prima dată în centrul unui scandal. După un alt cutremur puternic, în noiembrie 2002, în Izmir, o statistică arăta că statul turc a strâns circa 17,5 miliarde de dolari din această taxă. Potrivit CHP, Erdogan a risipit jumătate din această sumă.

„Acești bani trebuiau să fie folosiți pentru transformarea urbană și pentru a face locuințele din zonele vizate de cutremur mai rezistente. Cu toate acestea, aproximativ 70 de miliarde de lire turcești din aceste taxe au fost cheltuite în alte scopuri, iar acest capital a fost transferat către constructorii apropiați de guvern”, a acuzat la acea vreme Alpay Antmen, un avocat membru al CHP.

„Zeci de miliarde de dolari au fost risipite pentru a ușura povara datoriilor antreprenorilor pro-guvernamentali”, a insistat el într-un interviu acordat pentru Arab News.

Chestionat de-a lungul timpului în legătură cu „taxa de cutremur”, Erdogan a refuzat să dea răspunsuri concrete. „I-am cheltuit acolo unde trebuia să fie cheltuiți”, a spus președintele turc acum trei ani.

Erdogan îi consideră pe critici drept „provocatori”

În timp ce criticile se întețesc, președintele turc se declară alături de sinistrați și anunță ajutoare. În plus, le transmite oamenilor să nu creadă în spusele „provocatorilor”.

„Am avut dificultăţi la început cu aeroporturile şi pe şosele, însă astăzi merge mai bine şi va merge şi mai bine mâine”, a recunoscut liderul de la Ankara în timpul vizitei efectuate miercuri în orașul Kahramanmaras, puternic lovit de cutremure.

„Ne-am mobilizat toate resursele, statul îşi face treaba cu AFAD (Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor şi a Situaţiilor de Urgenţă) şi municipalităţile afectate, cu toate mijloacele la dispoziţia sa”, a insistat el.

Erdogan le-a transmis totodată cetățenilor turci să ţină cont numai de mesajele autorităţilor şi să ignore „provocatorii”.

El a anunţat de asemenea distribuirea a câte 10.000 de lire turceşti (494 de euro) pentru fiecare familie afectate.

O „lebădă neagră”

Percepţia că guvernul nu reuşeşte să răspundă dezastrului în mod adecvat sau că nu a reuşit să impună regulile de construcţie necesare în ţara des lovită de cutremure i-ar putea afecta perspectivele lui Erdogan la votul din 14 mai, comentează Reuters, potrivit Agerpres.

Însă unii anaști atrag atenția că Erdogan, un politician abil care a mai avut de-a face cu cutremure, incendii de pădure şi alte dezastre naturale de când a venit la putere în 2003, ar putea face în așa fel încât să obțină sprijinul naţional cu prilejul acestei crize.

Amploarea pagubelor, pe o întindere de sute de kilometri şi care afectează milioane de oameni şi locuinţele lor, va „reseta complet” economia şi politica Turciei, într-un context de inflație de 58%, este de părere Atilla Yesilada, de la Global Source Partners.

Descriind cutremurele de luni drept o „lebădă neagră”, o apariţie atât de neprevăzută sau de improbabilă încât poate avea consecinţe extreme, Yesilada a spus că nu este încă clar dacă alegerile pot avea loc în regiunile cel mai dur lovite.

În perspectiva unui scrutin strâns, răspunsul lui Erdogan la o situaţie de urgenţă ar putea schimba opţiunea votanţilor nehotărâţi, deşi este puţin probabil să-i facă să se răzgândească pe susţinătorii dedicaţi oricăreia dintre părţi, afirmă Hasnain Malik, director pentru pieţe emergente la Tellimer.

„Răspunsul Guvernului Erdogan la acest dezastru natural ar putea influenţa atitudinea votantului indecis, dar loialităţile celor mai mulţi alegători sunt deja stabilite”, a precizat Hasnain Malik.