Fuga de puşcărie. Toate fronturile deschise de Dragnea în Justiţie ca să-şi îngroape dosarele
Fuga de puşcărie. Toate fronturile deschise de Dragnea în Justiţie ca să-şi îngroape dosarele. Liderul PSD a modificat Legile Justiţiei şi Codurile penale, a uneltit ordonanţe de urgenţă pentru a scăpa de judecători incomozi şi a dat în judecată Instanţa Supremă. Motivul: cursa contracronometru pentru a evita puşcăria, scrie Adevărul .
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a luat prin învăluire Justiţia cu intenţia de a scăpa de problemele penale care l-au adus la un pas de închisoare.
Adevărul face o scurtă recapitulare a tuturor bătăliilor pe care le-a demarat Liviu Dragnea în Parlament, Guvern, Curtea Supremă şi Curtea Constituţională, sperând că, într-un final, va rămâne în libertate.
Vrea judecători maleabili
Guvernul a sesizat Curtea Constituţională pe motiv că Înalta Curte nu respectă o lege modificată de majoritatea PSD-ALDE din Parlament. Legea cu pricina explică, cu hibe, modul în care se formează completele de cinci judecători de la Curtea Supremă. Unul dintre aceste complete îl va judeca definitiv pe Liviu Dragnea, în dosarul în care a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, iar Dragnea se teme că sentinţa va fi din nou în defavoareea sa. Drept urmare, încearcă să schimbe componenţa completului cu ajutorul Vioricăi Dăncilă şi al CCR.
Pe lângă sesizarea pe care Guvernul a trimis-o la CCR, Liviu Dragnea a dat în judecată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în judecată cerând suspendarea, iar ulterior anularea hotărârii prin care s-a format completul de cinci judecători care vor hotărî soarta sa.
Codurile penale, modificate pentru Dragnea
Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat în 18 iunie de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, fiind contestat la CCR atât de PNL şi USR, cât şi de preşedintele Klaus Iohannis. Printre cele mai scandaloase modificări impuse de noul text legislativ se numără impunerea unei perioade limită de doar şase luni de la săvârşirea infracţiunii în care să se poate efectua un denunţ, informarea în scris a inculpatului, de către procuror, în cel mult zece zile de la încetarea măsurii de supraveghere tehnică, dar şi condiţionarea arestării preventive de prezentarea unor probe sau indicii temeinice.
Iar în Codul penal, mai multe modificări îl scapă şi pe liderul social-democrat Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani şi şase luni pentru abuz în serviciu. Potrivit noii legi, un funcţionar poate fi acuzat de abuz în serviciu numai dacă a obţinut „pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material patrimonial şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie”. Aşadar, noua formă a textului legislativ lasă loc pentru şpăgi prin interpuşi, care nu intră în categoria rudelor. Iar Liviu Dragnea este judecat pentru un abuz în serviciu comis în beneficiul PSD, deci ar scăpa de incriminare în nouă formă.
Piedici pentru interceptări telefonice
Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, o iniţiativă legislativă a senatorului PSD Şerban Nicolae care prevede că operatorii de telefonie sunt obligaţi să comunice persoanelor interceptate, în termen de maximum 60 de zile, de către cine şi în ce scop sunt supravegheate. Mai exact, operatorul va trebui să transmită la cerere informaţii despre cine a solicitat interceptarea, pe ce motiv şi pentru ce perioadă. Proiectul a fost contestat de opoziţie, aceasta votând în unanimitate împotriva lui, pe motiv că legea va favoriza persoanele care au încălcat legea, permiţându-le astfel să afle dacă au avut convorbiri interceptate. În cazul în care nu va fi atacată în termen de cinci zile, proiectul va fi trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.
Mii de dosare penale, în pericol
Ordonanţa de urgenţă 6/2006 a fost adoptată de Guvernul Cioloş în urmă cu doi ani, după decizia CCR care a decuplat DNA de SRI. Practic, prin OUG 6, Guvernul a stabilit modul în care procurorii vor beneficia de tehnica SRI în ceea ce priveşte interceptările telefonice. Orice ordonanţă de urgenţă ajunge automat în Parlament, unde trebuie să fie adoptată, modificată sau respinsă printr-o lege. În 2016, PSD, cu toate că avea majoritate în Parlament, a lăsat ordonanţa la sertar. Acum, când tema protocoalelor a izbucnit, Dragnea a cerut ca OUG 6 să fie respinsă prin lege. Însă, mai mult de atât, liderul PSD ar vrea ca efectele ordonanţei să fie abrogate retroactiv, cu scopul de a mai omorî din dosarele penale. Astfel, Dragnea i-a cerut lui Tudorel Toader ca Ministerul Justiţiei să emită un punct de vedere pe baza căruia Parlamentul nu doar să respingă prin lege OUG 6, ci să influenţeze şi cursul anchetelor, astfel încât probele obţinute de procurori pe baza OUG 6 să fie anulate. Toader a refuzat, pe motiv că „e opera Parlamentului“ să legifereze, nu a Guvernului. Decizia finală va fi luată săptămâna viitoare în Parlament. Respingerea acestei ordonanţe îl ajută poe Liviu Dragnea în dosarul TelDrum, aflat încă în ancheta DNA, unde există interceptări telefonice realizate prin intermediul SRI.
3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare a primit Liviu Dragnea în primă instanţă în dosarul anagajărilor fictive de la Teleorman.
