Frunda vrea scăderea pragului de 20 la sută pentru folosirea limbii materne în instituţii
Consilierul premierului Victor Ponta pe probleme juridice, Gyorgy Frunda, susţine că trebuie scăzut pragul de la care limba maternă se foloseşte obligatoriu în administraţia publică, justiţie şi alte instituţii, de la 20 la 15 la sută, pentru că maghiarii sunt tot mai puţini.
Frunda vrea scăderea pragului de 20 la sută pentru folosirea limbii materne în instituţii (Imagine: Andreea Balaurea/Mediafax Foto)
Consilierul premierului Victor Ponta pe probleme juridice, minorităţi şi relaţii internaţionale, György Frunda , a declarat, vineri, la seminarul "Limbile minoritare şi regionale în Europa”, organizat de Fundaţia "Bernady Gyorgy” din Târgu Mureş, că în câteva ţări din Europa se înregistrează o scădere a numărului membrilor comunităţilor minoritare, cea mai mare fiind cea a maghiarilor din România, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Astfel, a spus Frunda, trebuie scăzut pragul de la care limba maternă se foloseşte obligatoriu în administraţia publică, justiţie şi alte instituţii, de la 20 la sută din totalul populaţiei la 15 la sută.
"Noi, ungurii din România, am avut cea mai mare scădere a populaţiei, în 20 de ani. Am pierdut cam trei sute şi ceva de mii - patru sute de mii de oameni, de la 1.620.000 am ajuns la 1.380.000, atâţia suntem acum. Or, dacă aşa este, şi legea românească trebuie să răspundă la acest lucru. Pragul de 20 la sută unde folosirea limbii minoritare este obligatorie trebuie scăzut la 15 la sută. Pentru că aceasta este realitatea, nu pentru că am face un favor”, a spus Frunda.
În opinia acestuia, şi consiliile locale trebuie încurajate să adopte prevederi în sprijinul minorităţilor din localităţile lor, chiar şi acolo unde acestea sunt "într-o proporţie simbolică, până în cinci la sută”, dând ca exemplu Braşov, unde există inscripţii şi în germană şi maghiară, deşi germanii sunt în proporţie de unu-doi la sută, iar maghiarii sub 10 la sută.
"Este un lucru lăudabil şi de urmat”, a spus Frunda, care a adăugat că, în calitate de "veteran”, sfătuieşte "generaţia nouă” de reprezentanţi ai comunităţilor minoritare să ducă mai departe ceea ce a început generaţia veche, "pe aceeaşi metodă, a politicii raţionale".
În cadrul aceluiaşi seminar, Szekely Istvan, reprezentantul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului, a declarat, de asemenea, că este nevoie de "reconsiderarea pragurilor instituite”, pentru că se înregistrează "anomalii”.
El a spus că la Cluj-Napoca există zeci de mii de maghiari într-o comunitate compactă, dar aceştia nu beneficiază de drepturile lingvistice prevăzute de lege, întrucât reprezintă mai puţin de 20 la sută din totalul populaţiei, în timp ce comunităţi maghiare mai mici numeric, din comune şi oraşe, au posibilitatea de a amplasa, spre exemplu, plăcuţe cu numele localităţilor şi în limba lor, pentru că depăşesc pragul cerut de lege.
Potrivit Legii administraţiei publice locale 215/2001, “în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20 la sută din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale vor asigura folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale convenţiilor internaţionale la care România este parte”.
Sursa: mediafax.ro
