Absenteismul este din nou în creştere în Franţa, ajungând la aproximativ 28% în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică, potrivit estimărilor institutelor de sondaje, ceea ce indică oboseala alegătorilor confruntaţi cu reeditarea duelului Macron-Le Pen, transmite AFP.

Aproximativ 14 milioane de alegători francezi au refuzat duminică să decidă între Emmanuel Macron - care a fost reales pentru un al doilea mandat - şi Marine Le Pen, cu un milion mai mult decât cetăţenii cu drept de vot care s-au abţinut în primul tur ale scrutinului prezidenţial organizat pe 10 aprilie (12,8 milioane).

La aceştia se adaugă cei 6,5% din alegătorii înscrişi (adică peste 3 milioane de alegători) care au refuzat să aleagă şi au introdus în urne fie un buletin de vot alb, fie unul nul.

Politologul Jérome Jaffré a rezumat situaţia pe canalul LCI: 35% din electorat fie nu a votat, fie a introdus în urne un buletin alb sau unul nul.

Niciodată nu s-a înregistrat o abţinere atât de puternică la un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, cu excepţia unui record înregistrat în 1969.

"Putem vedea clar că nu a existat o creştere a mobilizării, în cele din urmă un număr mare de alegători nu s-au simţit priviţi direct de această ofertă, aşa cum nu s-au simţit priviţi direct de aceeaşi ofertă în 2017", a declarat Bernard Sananes din cadrul institutului de studii şi consiliere pentru strategii de comunicare Elabe.

Recordul buletinelor de vot albe şi nule din 2017 nu este însă egalat.

"Este o mică surpriză că nu avem mai multă abţineri şi buletine de vot albe şi nule decât în 2017 având în vedere climatul anti-Macron, cu o parte a stângii care chiar îl detestă şi faptul că între timp au fost cinci ani de mandat", este analiza politologului Anne Jadot de la Universitatea din Lorena.

"Dar a existat fără îndoială în cele din urmă o teamă reală care i-a determinat pe oameni ca, împotriva a tot, să facă un blocaj mergând la vot", explică ea situaţia în special din perspectiva unei părţi a electoratului stângii radicale a lui Jean-Luc Melenchon.

Totodată, cei mai tineri au fost mai predispuşi să refuze să facă o alegere."40% din cei sub 25 de ani s-au abţinut şi 80% dintre cei peste 65 de ani au mers la vot, adică avem o Franţă în vârstă care a votat masiv pentru Emmanuel Macron şi o Franţă tânără parţial deturnată de la vot, este un decalaj sociologic major", a avertizat Jérome Jaffré. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii