Franța și Germania, cele mai mari economii ale blocului comunitar, se află într-un moment de răscruce, fiind afectate de crize politice și turbulențe economice serioase, relatează The Guardian. Instabilitatea politică ce se preconizează va atrage, probabil inevitabil, UE într-o stagnare decizională până la mijlocul anului următor, cel puțin.

Luni, guvernul lui Olaf Scholz a căzut, astfel că în Germania vor avea loc alegeri anticipate, în timp ce Franța se străduiește să-și formeze un guvern minoritar.

Fostul președinte francez, Jacques Chirac, obișnuia să spună că „atunci când Franța și Germania avansează, toată Europa avansează, iar atunci când nu se întâmplă, toată lumea se oprește”.

Emmanuel Macron a numit vineri un nou prim-ministru, care va forma al patrulea guvern al Franței din acest an. Până la mijlocul anului viitor, francezii nu pot organiza alegeri anticipate, iar în condițiile unui parlament dominat de extremiști, este de așteptat ca instabilitatea să se mențină

Deficitul bugetar este pe cale să depășească 6,1% din PIB în 2024 (dublu față de limita Zonei Euro), în timp ce datoria publică este la 110% din PIB, în creștere. Piețele de obligațiuni evaluează în prezent Franța ca fiind mai puțin solvabilă decât Grecia, iar Moody's ia retrogradat ratingul, sâmbătă.

În Germania, Olaf Scholz a cerut un vot de încredere Parlamentului, pentru a declanșa procedura alegerilor anticipate. Partidele politice s-au înțeles deja să convoace electoratul la urne pe 23 februarie.

Totuși, mai devreme de luna iunie, nu este de așteptat ca Germania să aibă un guvern funcțional. Între timp, economia germană, care, potrivit aprecierii experților, funcționează pe un model bazat pe combustibili ieftini și exportul de mașini cu combustie scumpe, pare depășit, mai ales că Germania a întârziat tranziția la mașini electrice.

Franța și Germania se află acum într-o spirală de instabilitate politică și economică, iar asta în cel mai prost moment cu putință - pe fondul amenințării impunerii unor tarife comerciale venite dinspre Donald Trump, încetinirea exporturilor către China, războiul din Ucraina și amenințarea rusă.

Instabilitatea politică de la vârful celor mai influente țări din UE va îngreuna inevitabil procesul decizional al UE.

Se preconizează că economiile Franței și Germaniei, care aduc împreună 41% din PIB-ul UE, se vor contracta în 2025, iar impactul se va resimți probabil puternic la nivelul UE, estimează unii analiști.

Cu toate acestea, nu este lesne de estimat cum ar putea Franța și Germania să iasă din spirala lor politică și economică descendentă.

Ce urmează pentru partidul lui Olaf Sholz

La 6 noiembrie, când cancelarul Olaf Scholz la demisul ministrului său de finanțare Christian Lindner, după dispute de luni de zile privind bugetul, a pus în mișcare un lanț de evenimente despre care cei mai optimiști spun că oferă țării o șansă vitală la reînnoire.

Un sondaj recent a plasat CDU/CSU, de centru-dreapta, la 31%, urmat de Alternativa pentru Germania (AfD) de extremă dreapta la 18%, SPD al lui Scholz la 17% si Verzii la 13%. FDP și noua Alianță conservatoare de stânga Sahra Wagenknecht se situează în jurul pragului parlamentar de 5%.

Prin urmare, pariul privind viitorul lider al Germaniei este pe Friedrich Merz, un rival de lungă durată al colegei sale creștin-democrate Angela Merkel, mai moderată, care a fost 16 ani cancelar.

Merz a promis să scoată Germania din criza economică profundă, adoptând o poziție mai dură în ceea ce privește apărarea, Rusia și migrația.

Dar, cum alianța de centru-dreapta CDU/CSU a lui Merz, presupunând că va fi prima, are puține șanse de a obține majoritatea, alegerea partenerului său de coaliție va diminua în mod inevitabil planurile sale de reformă economică. Toate partidele importante au exclus colaborarea cu extrema dreaptă.

În cazul în care noul guvern nu va reuși să redreseze rapid situația, AfD, partid anti-migrație susținută în special de alegătorii din est, va fi cel mai avantajat.

Ursula Münch, director al thinktank-ului Academia pentru Educație Politică din Bavaria, a anticipat că SPD va deveni probabil partenerul lui Merz, creând un guvern de mijloc.

„Așteptările electoratului, ale corporațiilor și ale mass-mediei sunt foarte mari - prea mari”, a spus ea, având în vedere faptul că, în ultimii ani, Germania a rămas în urmă, evitând probleme structurale urgente. „Acest lucru va suprasolicita orice guvern”.