Franţa îşi dezvăluie noua strategie spaţială militară
Ministrul francez al apărării, Florence Parly, a detaliat joi noua strategie spaţială militară a Franţei, ale cărei caracteristici au fost evocate în mare la mijlocul lunii iulie de către preşedintele Emmanuel Macron, care intenţionează să consolideze capacităţile franceze de supraveghere şi autoapărare în spaţiu, transmit TV 5 şi AFP.
Florence Parly s-a deplasat la Comandamentul de apărare aeriană şi operaţiuni aeriene (CDAOA), cu baza la Lyon Mont-Verdun, de unde a anunţat principalele orientări militare franceze în spaţiu, un mediu esenţial pentru armată, care a devenit o nouă scenă de confruntare între marile puteri.
'Ne vom întări cunoştinţele despre situaţia spaţială, ne vom proteja mai bine sateliţii, inclusiv într-un mod activ', a declarat Macron la 13 iulie, deschizând calea pentru o supraveghere sporită a spaţiului şi utilizarea capacităţii ofensive ca răspuns la o ameninţare.
'Este vorba de a descuraja sau chiar de a ne proteja în mod activ de agresiunea adversarilor potenţiali', a declarat Parly în Adunarea Naţională la 16 iulie, reamintind cazul 'satelitului spion rus' Lush-Olympus, care a încercat în 2017 să se apropie de satelitul militar franco-italian Athena-Fidus.
Cu toate acestea, 'dezvoltarea de arme îndreptate către Terra din spaţiu nu face parte din obiectivele noastre', în conformitate cu tratatele internaţionale care prevăd utilizarea paşnică a spaţiului, a declarat ministrul, care urma să evoce joi mijloacele concrete pe care intenţionează să le folosească Franţa pentru a-şi apăra sateliţii.
Spionaj, bruiaj, atacuri cibernetice, arme antisatelit ... Spaţiul, indispensabil pentru operaţiunile militare, a devenit un câmp de confruntare între naţiuni.
Marile puteri spaţiale pe plan mondial - Statele Unite, China şi Rusia - sunt angajate de mai mulţi ani într-o cursă pentru dominaţia spaţiului.
Preşedintele Macron a anunţat deja crearea, în septembrie, a 'unui mare comandament al spaţiului' în cadrul Forţelor aeriene, care 'vor deveni Forţele aeriene şi spaţiale'.
Acest nou comandament, urmând să fie instalat la Toulouse, centru nevralgic aerospaţial francez, va grupa 'toate mijloacele ce sunt dispersate în armatele noastre şi va contribui la o mai bună utilizare a mijloacelor spaţiale', a afirmat Florence Parly.
Parisul se înscrie astfel în siajul Washingtonului, care intenţionează să înfiinţeze o 'Forţă spaţială' ("Space Force") în cadrul armatei aerului a SUA, dedicată exclusiv activităţilor spaţiale (sateliţi, rachete, arme, tehnologii ...) .
'A ne apăra sateliţii civili şi militari în spaţiu, adică pentru a putea vedea, a evita, a acţiona şi a neutraliza o ameninţare este o problemă de suveranitate naţională şi europeană, pentru că fiecare îşi poate imagina cu uşurinţă haosul de pe Terra dacă brusc toate mijloacele de transport, mijloacele noastre de comunicare şi tranzacţiile noastre bancare ar fi paralizate', subliniază deputaţii Olivier Becht şi Stéphane Trompille, autori ai unui raport recent privind apărarea spaţială.
Cei doi parlamentari sugerează în special consolidarea supravegherii spaţiale din spaţiu, via 'instalarea senzorilor de apropiere pe sateliţii noştri' sau 'amplasarea pe orbită a unor sateliţi de patrulare', dar şi prin dezvoltarea unor 'mijloace de supraveghere pe Terra' cu noi radare şi telescoape.
Pe plan bugetar, Emmanuel Macron a promis că 'noi investiţii indispensabile vor fi decise' pentru a finanţa consolidarea capacităţilor spaţiale militare franceze. Ministrul apărării urma să precizeze joi valoarea acestui efort bugetar.
Legea de planificare militară franceză (PME) pe 2019-2025 prevede un buget de 3,6 miliarde de euro pentru domeniul spaţial de apărare. Resursele sunt destinate în special pentru finanţarea reînnoirii sateliţilor francezi de observare şi comunicare CSO (Syracuse), lansării pe orbită a trei sateliţi de ascultare electromagnetică (CERES) şi modernizării radarului de supraveghere spaţială GRAVES.
Cu două miliarde de euro investiţii anuale în domeniul spaţial militar şi civil, Franţa rămâne cu mult în urma celor trei puteri în acest domeniu: Statele Unite, care investesc circa 50 miliarde de dolari anual, China, cu 10 miliarde, şi Rusia, cu 4 miliarde, potrivit cifrelor guvernului francez.AGERPRES/ (AS-autor: Lilia Traci; editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
