Peste 47 de milioane de francezi sunt chemați duminică la urne pentru turul al doilea al alegerilor legislative, în care se așteaptă să-i ofere o majoritate zdrobitoare noului președinte Emmanuel Macron, confirmând dorința de înnoire a scenei politice în pofida unui absenteism pronunțat, care l-ar putea chiar depăși pe cel istoric de acum o săptămână (51,3%), transmite AFP.

După succesul înregistrat în primul tur, pe 11 iunie, de partidul său La République en Marche, președintele Macron așteaptă o 'confirmare' care i-ar permite să-și pună în aplicare programul: flexibilizarea Codului Muncii, moralizarea vieții politice, o lege antiteroristă care să înlocuiască starea de urgență în vigoare în Franța după atentatele din noiembrie 2015.

Aliat cu centriștii din MoDem, partidul său ar putea obține între 400 și 470 de mandate din 577, conform proiecțiilor institutelor de sondare, ceea ce i-ar aduce una din majoritățile cele mai importante din timpul celei de-a 5-a Republici franceze, adică după 1958.

În primul tur, formațiunea înființată doar de un an a întrunit 32,3% din sufragii, mult în fața dreptei ( 21,5%), a stângii radicale (13,7%), a Frontului Național (extrema dreapta, 13,2%) și a Partidului Socialist (9,5%).

În total, 1.146 candidați, dintre care 40% femei, își dispută 573 de fotolii de deputat rămase în joc, pentru un mandat de 5 ani.

În urma primului tur au fost distribuite doar patru mandate, consecință a absenteismului care, potrivit sondajelor, ar putea atinge duminică 53%-54%, cu circa 12 procente mai multe decât în 2012.

Potrivit unui sondaj Elabe difuzat joi, 61% dintre francezi doresc totuși ca turul al doilea să-l 'rectifice pe primul, cu o majoritate mai puțin importantă decât este așteptat'.

Cele două mari familii politice, dreapta și stânga, care structurează viața politică franceză de decenii, se așteaptă însă la un număr mult mai mic de mandate în viitoarea Adunare Națională.

Tot conform proiecțiilor, Republicanii (dreapta) nu pot spera decât la 60-132 de mandate (200 în ultima Adunare Națională), iar Partidul Socialist, care anterior a controlat jumătate de mandate, nu va obține decât câteva zeci de locuri.

În schimb, Franța nesupusă (stânga radicală) a lui Jean-Luc Mélenchon și Partidul Comunist nu vor obține, cel mai probabil, cele 15 mandate necesare pentru a constitui un grup parlamentar, iar Frontul Național nu este creditat decât cu 1-5 mandate.

Printre personalitățile rămase în cursă se află Marine Le Pen — lidera Frontului Național, care vizează un mandat de deputat în fieful său din Hénin-Beaumont (nord), după ce a fost învinsă în turul al doilea al prezidențialelor de Emmanuel Macron—, fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, candidat în regiunea pariziană, și Jean-Luc Mélenchon la Marsilia (sud-est).

AGERPRES