Două fotografii făcute în același loc, la o distanță de peste 35 de ani, înainte și după Revoluție, au provocat discuții aprinse printre internauți. Dacă unii dintre ei consideră că anii „Epocii de Aur” au fost cei mai grei pentru români, alții cred că lucrurile s-au schimbat în rău după 1989.

În imaginile postate pe grupul de Facebook „Amintiri din vechiul Cluj”, apare un fost magazin alimentar din „Epoca de Aur”, transformat ulterior într-un magazin de haine. Ambele fotografii sunt făcute pe Bulevardul Eroilor din Cluj. În prima poză, care este alb-negru, apar mai mulți oameni stând la coadă pentru sana și iaurt, în timp ce în cealaltă fotografie, făcută în același loc, apare un troturar gol. Fotografiile i-au împărțit pe cei care le-au văzut și au provocat o adevărată dezbatere.

O dezbatere în toată regula

„Mă întreb în care poză era libertatea și în care sclavia...”, a scris cineva. A primit imediat o replică mai mult decât dură, la care probabil că nu se aștepta. „Pentru asta trebuie să gândești mult...caută un psihiatru bun!”

„Întrebarea retorică se pare că îți depășește limitele de inteligență minimă...”, a intervenit altcineva. Alții au sărit în apărarea nostalgicului. „Comentariu răutăcios de dragul de-a fi răutăcios, ca pe la noi”, i-a spus altul. „Cred că mai degrabă dvs aveți nevoie de un neurolog ( psihiatru e deja prea mult)! Are perfectă dreptate dl. Andrei Ionescu!”, a fost altă reacție.

„Oare te-a întrebat cineva? Oare orele nesfârșite de stat la rând pentru orice ți-au făcut plăcere?, a revenit o doamnă critică. „Ați înțeles greșit stimată doamna! Tocmai că în regimul comunist era sclavie și umilință! Recitiți cu atenție comentariile!”, a revenit cel vizat.

„Cui nu-i place democrația și consideră că acest regim capitalist e de fapt sclavie, poate emigra în Rusia sau Coreea de Nord. Acolo sunt regimuri de democrație populară, unde libertatea e sfântă”, i-a ironizat un alt internaut.

Marea foamete a început din 1981

Ultimul deceniu de dictatură comunistă a însemnat un adevărat dezastru pentru România, care a devenit tot mai izolată pe plan internaţional, în timp ce economia a avut de suferit din cauza deciziilor luate de Nicolae Ceauşescu, omul care a condus ţara dictatorial. Începând cu 1980, nivelul de trai s-a deteriorat rapid, iar cetăţeanul de rând s-a confruntat cu lipsuri uriaşe.

Dezastrul a început să se contureze pe 16 decembrie 1981, când „cel mai iubit fiu al poporului” îşi anunţa planurile la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român. Atunci, Nicolae Ceauşescu a anunţat un proiect ambiţios, de neimaginat până atunci pentru orice şef de stat sau pentru orice guvern de pe mapamond.

Opt ani mai târziu, pe 12 aprilie 1989, Ceauşescu anunţa triumfător îndeplinirea planului. Republica Socialistă România îşi plătise în mai puţin de opt ani toate datoriile externe şi înregistra chiar un excedent de 2,5 miliarde de dolari, din banii pe care i-a împrumutat altor ţări chiar în timp ce-şi rambursa propriile credite.

„România nu mai plăteşte nimănui tribut”, clama dictatorul de la microfonul Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Asta nu l-a împiedicat însă să continue să înfometeze populația și să-i oblige pe oameni să trăiască similare cu cele din Coreea de Nord.

Mâncare pe cartele

Produsele alimentare de bază, pâinea, uleiul, untul sau zahărul se dădeau doar pe cartele, iar fiecărui român îi reveneau lunar cantități infime. Carnea și produsele pe bază de carne se vindeau în unele zone ale țării o singură dată sau de două ori pe lună, iar cozile erau interminabile.

Și pentru că românii, în disperarea lor, căutau orice cale pentru a-și procura mâncare, în 1981, printr-un decret emis de Consiliul de Stat, ca cei care fac ”speculă” să fie pedepsiţi cu închisoarea. Decretul respectiv prevedea ca persoanele care îşi procurau produse alimentare de bază în cantităţi mai mari decât se considera că ar fi necesar unei familii, să facă închisoare între şase luni şi cinci ani.

Pe lângă alimentele de bază, s-a trecut şi la alte metode de a face economie. Astfel, pe timp de iarnă locuinţele erau neîncălzite, iar gazele şi energia electrică erau adeseori întrerupte pentru a se face economie. Oamenii erau îndemnați permanent să facă economii la energie, iar cei care nu se încadrau erau amenințați.

Nu este mai puțin adevărat că și primii ani după Revoluția din 1989 au fost dificili. Inflația uriașă, șomajul extrem de ridicat și blocajul economic au făcut ca milioane de români să aleagă să plece la muncă în străinătate sau chiar să se stabilească acolo.