„Cinq, quatre, trois, deux, un...”. Pentru o secundă nu se întâmplă nimic, iar cerul pare mai liniştit ca niciodată, fără să ştie că urmează să fie, încă o dată, străpuns de visurile şi nevoile oamenilor – cucerirea spaţiului şi crearea unei reţele de telecomunicaţii imbatabile. În jurul rachetei Ariane 5 ECA se formează un fum gros. Lumina portocalie aprinde întreg orizontul. În jurul meu, suspine de uimire. În orice altă zi, e o muncă de rutină, dar fiecare lansare reprezintă îndeplinirea unei misiuni esenţiale.

Un vuiet cuprinde valea. Racheta se dezlipeşte de la sol şi, odată cu ea, ochii mei încetează a mai ţintui obiectivul, va funcţiona singur de acum încolo. Părăsind intermedierea ecranului aparatului foto, mă bucur de privelişte, iar totul se mişcă, parcă, la ralanti. Racheta. Lumea. Eu. Cerul se aprinde şi mai tare, norii şi fumul intensifică lumină ca şi cum Soarele ar fi hotărât să ne facă o vizită, mai aproape de Pământ, doar pentru a ne încălzi mai puternic.

După câteva secunde, începe să se distingă racheta. Corpul ei şi o coadă de foc. Trece prin nori ca o săgeată hotărâtă, alimentată de forţa brută oferită de motoare. Accelerează, aparent, înainte de a pătrunde printr-un nor mai mare. Pentru o clipă, totul se întunecă, dar racheta continuă drumul, se pierde de tot în nori şi îşi continuă traseul către orbită, locul de unde sateliţii îşi vor face treabă. Pentru fiecare rachetă Ariane, misiunile sunt sinucigaşe. Au o singură şansă să-şi demonstreze valoarea.

Fumul dispare din jurul platformei de lansare, iar privitorii se retrag în spatele ecranelor, pentru a citi informaţiile despre altitudinea şi viteza rachetei. Până acum, totul decurge conform planului. Vehiculul, iată, ce cuvânt simplist pentru o maşinărie de asemenea calibru, îşi pierde treptat din componente, pe măsură ce se apropie către destinaţie. Instantaneu, mintea mea se duce departe, acasă, la mii de kilometri, la legenda Babei Dochia. Fără să vrea, a anticipat modul de funcţionare al rachetelor. Lumea aplaudă.

Satelitul ASTRA 5B s-a desprins de rachetă şi a ajns pe orbită, la 31, 5 grade Est.

Am fost la 5,1 kilometri de situl de lansare a rachetei Ariane, care a dus pe orbită un satelit ASTRA 5B. La baza Toucan, în îndepărtata Americă de Sud, există o enclavă a Uniunii Europene şi a visurilor ei spaţiale. Centrul Spaţial din oraşul Kourou, o fortăreaţă a tehnologiei şi cercetării.

Elefantul înaripat

ASTRA 5B a fost construit de firma Airbus Defence and Space, cu ajutorul unui platforme Eurostar 3000, în Toulouse, Franţa. Acesta a înlocuit satelitul ASTRA 1G şi este localizat la 31,5 grade Est pe orbita geostaţionară. ASTRA 5B oferă servicii de televiziune DTH (Direct-To-Home - prin antenă) locuitorilor din Europa de Est şi din Rusia.

Satelitul ASTRA 5B al SES cântăreşte 5.724 de kilograme, adică aproape cât un elefant african de talie medie. Construcţia are o înălţime de cinci metri, dar aripile lui au o anvergură de 40 de metri, aproximativ la fel de mare ca înălţimea unui bloc de 10 etaje. Mamutul din spaţiu ar trebui să supravieţuiască vreme de 15 ani, până când va fi înlocuit de unul nou.

ASTRA 5B este cel de-al optulea satelit de tip Eurostar 3.000 construit de Airbus Defence and Security pentru SES care ajunge pe orbită. Pe lângă capacităţile sale DTH, satelitul va avea la bord şi o încărcătură a Comisiei Europene cu sarcină utilă pe bandă L, care va îmbunătăţi capacităţile serviciului EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service), sistem care contribuie la acurateţea sistemului GPS în Europa. Transponderul EGNOS cântăreşte numai 25 de kilograme.

Totuşi, ”acesta va asigura continuitatea sistemului şi este compatibil cu versiunile viitoare ale EGNOS”, a declarat Christoph Kautz, de la Comisia Europeană. Sistemul european este util pentru agricultură, deoarece poate ajuta la automatizarea procesului de cultivare, având un grad de acurateţe foarte mare. De asemenea, acesta oferă şi un sistem pentru siguranţă construit special pentru avioane care le permite să aterizeze în siguranţă pe aeroporturi.

Sateliţii noştri acoperă în prezent 291 de milioane de televizoare din lume, din care 151 de milioane în Europa şi 75 de milioane în America de Nord - Martin Halliwell, director tehnic SES

O flotă în spaţiu

În prezent, flota SES constă în 55 de sateliţi poziţionaţi strategic în jurul întregii lumi. Compania oferă servicii de comunicaţii prin satelit radiodifuzorilor, furnizorilor de conţinut şi servicii de internet, operatorilor de reţele mobile şi fixe, precum şi organizaţiilor comerciale şi guvernamentale din întreaga lume.

De ASTRA 5B vor profita Orange România, ce îşi va oferi serviciile de televizune digitală Orange TV prin intermediul acestui satelit, dar şi grupul Media Pro. Anul acesta, SES va mai lansa pe orbită şi satelitul ASTRA 2G.

”Sateliţii noştri acoperă în prezent 291 de milioane de televizoare din lume, din care 151 de milioane în Europa şi 75 de milioane în America de Nord. 70% din veniturile noastre provin de la aceste servicii DTH pe care le oferim”, a declarant Martin Halliwell, director de operaţiuni tehnice SES.

Sateliţii SES deservesc aproape toate gospodăriile care beneficiază de cablu şi IPTV în Europa (95%), precum şi marea majoritate a gospodăriilor europene care beneficiază de servicii HD prin satelit (81%). În Europa, cea mai mare piaţă DTH pentru SES rămâne Germania, cu 18 milioane gospodării ASTRA care primesc semnal TV direct de la flota SES. SES transmite peste 6.200 de canale TV, dintre care 1.800 sunt HD.

Iniţial, lansarea trebuia să aibă loc pe data de 21 martie, însă zborul a trebuit să fie amânat din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Pentru ca o rachetă să poată decola de la Centrul Spaţial din Guiana, vântul trebuie să bată cu o viteză maximă cuprinsă între 7,5 şi 9,5 metri pe secundă, în funcţie de direcţia în care bate.

Alături de ASTRA 5B, cu aceeaşi rachetă Ariane 5-ECA a fost poziţionat pe orbită şi satelitul Amazonas 4, al companiei Hispasat. În momentul lansării, racheta avea o masă totală de 780 de tone. Lungimea ei era de 50 de metri. Nici platforma de susţinere nu era mai uşoară. Pentru a rezista la presiunile unei lansări, aceasta cântăreşte 700 de tone. Cu o zi înainte de lansare, un camion cu un cuplu al motorului impresionant, care poate să-l facă să tracteze platforma şi racheta ataşată s-a târât pe lângă Kourou cu trei kilometri de oră. E o adevărată defilare ca pe podiumurile de modă, doar că Miranda Kerr şi îngerii Victoria's Secret sunt înlocuiţi de rachete, combustibili, sateliţi.

La două minute şi 24 de secunde după lansare, la 68 de kilometri altitudine, cele două rezervoare de combustibil solid se desprind de rachetă, restul drumului fiind alimentat de combustibil criogenic. Apoi, un minut mai târziu învelişul rachetei a fost îndepărtat, la 111 kilometri altitudine. Rezervorul criogenic principal s-a desprins după cinci minute şi jumătate, în minutul 8.53 după lansare, la 178 de kilometric altitudine. Imediat după asta, sistemul de propulsie criogenică superior a intrat în funcţiune, purtând cei doi sateliţi mai departe.

Lansarea ASTRA 5B, pas cu pas

- 11 ore 30 minute – Începutul numărătorii inverse;

- 7 ore 30 minute – Verificarea sistemelor electrice;

- 4 ore 50 minute – Se începe umplerea rezervorului criogenic cu oxigen şi hydrogen lichide;

- 3 ore 10 minute – Răcirea motorului Vulcain 2

- o oră 10 minute – Verificarea conexiunilor dintre rachetă şi sistemele de telemetrie, urmărire şi comandă;

- 7 minute – Se dă raportul ”Toate sistemele funcţionează”;

- 4 minute – Rezervoarele sunt presurizate;

- un minut – Sistemele interne rachetei primesc curent electric;

- 5,5 secunde – Se dă comanda pentru deschiderea braţelor criogenice;

- 4 secunde – Sistemele de la bordul navei preiau controlul

- 3 secunde – Se deblochează sistemele de ghidare şi se trece pe modul de zbor;

0 – Se aprinde motorul criogenic principal;

+ 7,05 secunde – se aprind motoarele cu combustibil solid;

+ 7,3 secunde – Lansarea! Racheta începe să se desprindă de la sol;

+12,6 secunde – Ascensiunea pe verticală ia sfârşit şi începe rotaţia şi înclinarea rachetei;

+ 17 secunde – Începe manevra de rostogolire;

+ 2 minute 24 secunde – Motoarele pe bază de combustibil solid sunt detaşate;

+ 3 minute 23 secunde – Se detaşează învelişul;

+ 8 minute 47 secunde – Motorul criogenic principal se închide;

+ 8 minute 53 secunde – Motorul criogenic principal se detaşează;

+ 8 minute 57 secunde – Motorul criogenic superior se aprinde;

+ 27 minute 3 secunde – Separarea satelitului ASTRA 5B;

+ 47 minute 39 secunde – Sfârşitul misiunii.

Centrul Spaţial din Guiana a fost inaugurat în 1964 şi se întinde pe o suprafaţă de 700 de kilometri pătraţi. Faţă de celelalte centre spaţiale din lume, cel din America de Sud are numeroase avantaje. De exemplu, este situat aproape de Ecuator, lucru care ajută rachetele să ajungă mai repede pe orbită. De asemenea, nu există riscul uraganelor sau taifunurilor şi lansările sunt amânate mult mai rar.

Instituţia este în apropierea oraşului Kourou şi cuprinde orice de la fabrici, la centre de control pentru rachete şi sateliţi. În Guiana se fabrică şi combustibilul solid folosit la rachetele care plasează sateliţii pe orbită, dar şi oxigenul şi hidrogenul lichide care alimentează rachetele după ce combustibilul fosil a fost epuizat. De la Centrul Spaţial din Guiana se lansează rachete Ariane, Vega, dar şi Soyuz.

Trei jucători importanţi

Trei jucători principali îşi desfăşoară aici: ESA (Agenţia Spaţială Europeană), CNES (Agenţia Spaţială Franceză) şi Arianespace, cea mai veche companie de servicii şi soluţii pentru lansări.

ESA este responsabilă pentru dezvoltarea programelor Ariane, Soyuz şi Vega. După ce aceste sisteme de lansare sunt clasificate, responsabilitatea este transferată operatorului Arianespace. ESA a finanţat construirea spaţiilor de lansare şi a clădirilor în care se efectuează procesarea încărcăturilor.

Agenţia franceză CNES se ocupă de designul infrastructurii şi este responsabilă pentru siguranţa complexului. De asemenea, oferă resursele necesare pregătirii misiunilor şi coordonează operaţiunile.

Arianespace supervizează integrarea şi verificările rachetelor Ariane, construite de Airbus Defence and Space. Mai mult, compania se ocupă şi de pregătirea încărcăturii sateliţilor şi asistă la asamblarea finală a rachetelor şi a încărcăturii acestora. Tot Arianespace transferă rachetele la zona de lansare. Compania există din 1980 şi a fost prima din lume care a oferit astfel de servicii.

Racheta Ariane 5 s-a pierdut în nori FOTO Octavian Palade - Adevărul

Imagini din aceeasi galerie

Distribuie imaginea

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii