Județul Botoșani devine o ”Grecie„ din nordul extrem al României, după patru zile de incendii de vegetație foarte puternice. Au ars peste 40 de hectare, printre care și miriști, lanuri de grâu sau pajiști uscate. Prăpădul a început din luna mai, cu 50 de hectare făcute scrum, într-o singură lună.

Pompierii sunt nevoiți să intervină cu lopețile FOTO ISU Botoșani

De aproape 100 de ore, pompierii botoșăneni intervin la foc continuu petru a stinge incendile puternice de vegetație care izbucnesc pe tot întinsul județului. În doar patru zile au ars peste 40 de hectare de teren, inclusiv culturi agricole. Este al treilea an consecutiv în care județul se află sub pârjol din cauza temperaturilor caniculare dar și a focurilor puse de localnici pentru a curăța ogoarele. Intervențiile sunt dificile fiindcă incendiile se extind cu repeziciune pe câmpurile arse de soare, iar misiunea prioritată a pompierilor este să salveze casele și pădurile. Anii trecuți au murit și localnici prinși de flăcările dezlănțuite. Situația, evident păstrând proporțiile, duce cu gândul la incendiile devastatore din Greci, în lunile caniculare.

Aproape 50 de incendii într-o lună, dublu față de anul trecut

Incendiile de vegetație sunt deja o prezență înspăimântătoare, dar obișnuită în județul Botoșani, cu o creștere semnificativă ca număr și intensitate în ultimii trei ani, mai ales pe fondul caniculei. Deși incendiile de vegetație au început în acest an, sporadic, din luna martie, pârjolul în adevăratul sens al cuvântului s-a declanșat din luna mai. De altfel, canicula a venit cu o lună mai devreme decât s-au așteptat și fermierii. La fel și seceta și câmpurile arse de soare. ”A venit prea repede seceta. De la începutul lunii mai. Efectiv nu avem sursă de apă. Uitați-vă cum arată și imașul, ars tot! Este foarte grav", mărtuisește Cristi Dutcă, fermier din comuna Drăgușeni.

Zeci de hectare a fost pârjolite FOTO ISU Botoșani

Numai în luna mai au fost înregistrate nu mai puțin de 47 de incendii, dintre care aproape jumătate de vegetație uscată. Asta înseamnă mai mult de 50% față de anul trecut. Unul dintre cele mai puternice a avut loc în comuna Havârna, la Tătărășeni, acolo unde 45 de hectare cu vegetație uscată s-au făcut scrum, într-o singură noapte. ”Aproximativ 45 de hectare de vegetație uscată, arbuști, deșeuri menajere și vegetale stuf au ars, pe 11 mai, în localitatea Tătărășeni din comuna Havârna. La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani, Detașamentului Dorohoi și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Havârna, cu patru autospeciale de stingere. Aceștia au constatat faptul că incendiul se manifesta violent, în mai multe focare, arderea fiind întreținută de vânt”, precizează reprezentanții ISU. Intervenția a fost riscantă și grea pentru pompieri. Autospecialele nu puteau intra din cauza terenului, iar pompierii au intervenit, manual cu lopeți speciale.

Patru zile de prăpăd

Incendiile de vegetație au continuat și în luna iunie. La finele lunii, timp de patru zile, pompierii botoșănenii au intervenit aproape la foc continuu. Au ars peste 40 de hectare, printre care și culturi agricole. O casă a fost salvată în ultima clipă. Acum patru zile, cinci tone de furje, o platformă auto și 1000 de metri pătrați de vegetație uscată au ars la Buzeni. Ziua următoare 11 hectare de grâu și 15 hectare de miriște au ars la Durnești. Acum două zile, 10 hectare de vegetație uscată au fost pârjolite în apropierea satului Răuseni. ”Degajările mari de fum, suprafața mare incendiată, temperaturile ridicate, dar și faptul că terenul era accidentat și nu s-a putut ajunge cu autospeciala au îngreunat misiunea pompierilor. Aceștia au depus un efort considerabil pentru a opri propagarea flăcărilor.Mai bine de o oră a durat întreaga intervenție", precizează reprezentanții ISU Botoșani. Pe 1 iulie, au avut loc alte cinci incendii de vegetație uscată și culturi de grâu, la Dragalina, Năstase, Gorbănești, Albești și Drislea. Au ars cinci hectare, dintre care trei dintr-un lan de grâu.

Temperaturile ridicate și inconștiența, principalele cauze

Pompierii spun că pincipalele cauze ale producerii acestor incendii sunt temperaturile ridicate, dar mai ales incendierea de către localnici a resturilor vegetale. În plus, ca o noutate, multe culturi s-au aprins de la scânteile provocate de utilajele agricole. Pe fondul caniculei, focul se răspândea imediat. ”Cauzele probabile de producere a incendiilor au fost focul în aer liber lăsat nesupravegheat, scânteile mecanice provenite de la combinele agricole cu care se treierau grâul și scurtcircuitul”, spun pompierii despre ultimele incendii. Inconstiența celor care încearcă să curețe terenurile agricole incendiind vegetația uscată sau pur și simplu dau foc deșeurilor vegetale poate avea consecințe devastatoare, spun pompierii.

Pompierii intervin în condiții grele FOTO ISU Botoșani

„Folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător și a solului, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor”, adaugă reprezentanții ISU. În plus, incendierea deșeurilor sau a miriștilor se pedepește conform legii cu amenzi de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei. Acum doi ani, din cauza acestor incendii de vegetație, provocate de locanicii care doreau să curețe, prin foc, terenurile agricole, au murit doi oameni.