FOTO Porţi tribal, dar ştii ce porţi?
Moda este o industrie globală, unde designerii din toate culturile şi etniile se întâlnesc într-un punct în care influenţele se contopesc într-un produs vestimentar.
„Ca atare, acomodarea influenţelor culturale în medii atipice este inevitabilă şi legată, în mod iremediabil, de procesul creativ. Sau, cel puţin, acesta este punctul de vedere al industriei“, spune editorul de modă Rebecca Gonsalves, pentru cotidianul britanic „The Independent“.
Foto 1- Karen Walker, Foto 2- Givenchy, Curele- Burberry
Paul Smith a creat furori cu sandalele sale de piele inspirate din stilul pakistanez Peshawari, în măsura în care acesta a preluat aproape integral modelul existent deja în lumea arabă.
Încălţămintea pare să fie prima supusă influenţelor exotice: mocasinii, şlapii chinezeşti, cizmele tip cowboy, espadrilele, chiar şi cizmele Ugg. Eşarfa cadrilată palestiniană a făcut furori în 2007, când Balenciaga a adus-o pe podium, pentru 3.000 de euro bucata. Caftanul, la rândul lui, a fost folosit drept îmbrăcăminte, până când Roberto Cavalli l-a propus drept şal de plajă.
Hainele care supără
Cu atât de multe voci ce vor să fie auzite în lumea modei, se creează un zgomot general, în care devine imposibil să mai reperezi originalul. „Este greu să le explici celor de la Victoria’s Secret de ce este problematică îmbrăcarea unui model într-un costum de baie minuscul, tone de bijuterii turcoaz şi o bentiţă cu multe pene, inspirată din porturile indiene, în 2012. Nu ajunge doar să-ţi ceri scuze“, spune Gonsalves, făcând referire la episodul în care una dintre ţinutele brandului american a creat controverse în rândul aborigenilor.
Colecţie Isabel Marant
Casa de modă Chanel a răspuns cu scuze şi a explicat că era doar „o sărbătorire a frumuseţii Texasului“, din care nativii americani sunt parte integrantă. „Bentiţele din pene sunt un simbol al puterii şi al curajului, iar pe podium au devenit un exemplu de creativitate şi măiestrie absolută. Ne cerem scuze dacă ne-am făcut greşit înţeleşi sau am fost percepuţi drept ofensivi“, scria în comunicatul de presă remis la scurt timp după lansarea colecţiei.
Colecţie Matthew Williamson
„De ce nu ar fi permis să te inspiri dintr-o altă cultură? De ce nu am putea împrumuta stiluri, atitudini sau materiale din jurul lumii?“, întreabă editorul de modă londonez Dal Chodha.
Acesta crede că semantica este importantă, mai ales pentru publicaţiile de specia¬litate, care stabilesc legătura dintre mesajul colecţiilor şi public. „Folosirea corectă a limbajului este cheia. Nu sunt mulţi oameni care scriu despre modă şi care şi cunosc înţelesul cuvintelor pe care le folosesc. Ignoranţa cauzează problemele, nu capriciul sezonier al designerilor“, este de părere Chodha.
Cine este responsabil?
Împachetarea modei în tendinţe este problematică, mai ales când cuvinte precum „tribal“ sau „etnic“ îşi fac apariţia. Pot secole de cultură şi identitate să fie traduse în modă? Mai mult de atât, au designerii o responsabilitate asupra surselor de inspiraţie?
„Responsabilitatea unui designer este să facă oamenii să cumpere şi să poarte hainele. Dacă cineva s-a inspirat dintr-o piesă naţională sau un material din sudul Africii, atunci logic ar fi ca hainele să fie realizate acolo şi nu în altă parte a lumii. Sunt îndeletniciri şi talente în toată lumea care trebuie încurajate şi hrănite, dar este greu să te aştepţi la genul acesta de acte filantropice din partea modei“, spune Chodha.
Sunt designeri care rămân fideli inspiraţiei lor:
Sursa: adevarul.ro