Fotbalistul Bogdan Lobonţ, care şi-a anunţat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă retragerea din activitate, a declarat că şi-a dorit dintotdeauna să fie antrenor, chiar de când era junior la Corvinul Hunedoara.

"Este ultima mea conferinţă de presă din postura de jucător, e un moment emoţionant pentru mine. E sfârşitul unei etape şi începutul alteia pe care o voi îmbrăţişa cu mult entuziasm şi energie. A sosit momentul şi am luat decizia să închei acum cariera de jucător. Sunt bucuros că am ales eu şi nu altcineva. În spate las 21 de ani de fotbal profesionist, o pagină de istorie. Am întors pagina, acum trec la următoarea. Este o pagină albă, trebuie doar să o umplu. Cu siguranţă va fi o etapă şi mai frumoasă. Ce se întâmplă cu mine de poimâine, din 6 iunie... o să încerc să îmi clădesc fundaţia. Mi-am dorit dintotdeauna să fiu antrenor, chiar de când eram junior. Pot să spun că am antrenat de mic, prin modul de a comunica în timpul jocurilor cu colegii din faţa mea. Am aici un caiet cu notiţe în care am scris fel şi fel de situaţii prin care am trecut în ultimii trei ani, de când am pregătit acest moment. Din ele o să mă inspir în noua carieră. Am învăţat multe lucruri de la fiecare antrenor pe care l-am avut, de la Gabi Stan, la Mircea Lucescu şi aşa mai departe. Nu ştiu dacă mă văd selecţioner într-o zi, dar cu siguranţă mă văd antrenor. E prematur să spun dacă e o echipă în fotbalul românesc pe care doresc să o antrenez. Nu mi-am pus niciodată o limită. Rămâne de văzut cum va fi antrenorul Bogdan Lobonţ. O să am nevoie de altă poreclă, nu merge Mister Pisica", a spus Lobonţ, vizibil emoţionat.

"E dificil să aleg cel mai frumos moment la echipa naţională. Le-am avut pe toate, fiecare zi petrecută în cantonamentul echipei naţionale a fost importantă. Cred că sunt în jur de 200 de jucători alături de care am petrecut timp la prima reprezentativă. De la fiecare am avut de învăţat câte ceva. Normal că îmi amintesc debutul la naţională, în septembrie 1997 cu Andorra, doar minutul nu-l mai ţin minte. Un top al celor mai bune meciuri la naţională? L-aş pune pe primul loc pe cel cu Olanda de la Constanţa, când am făcut un pas important pentru calificarea la EURO 2008. Apoi sunt meciurile din campania de calificare la EURO 2000... sunt multe, ar fi un top lung. Îmi e dificil să pun 85 de meciuri într-o ordine. Am încercat să trăiesc momentul tot timpul. Echipa naţională mi-a dat totul, este un lucru extraordinar să ai posibilitatea să joci pentru ţara ta. Este o onoare. În istorie toţi îşi doreau să meargă la războaie alături de marii conducători, aşa e şi pentru jucători. Am şi păreri de rău, dar nu vreau să le spun regrete pentru că îmi dă o senzaţie negativă", a adăugat portarul aflat în cantonamentul echipei naţionale a României de la Mogoşoaia pentru meciul amical cu Finlanda.

El a menţionat că nu ştie deocamdată dacă va intra în meciul de marţi de la Ploieşti: "Împreună cu staful tehnic am făcut o strategie, am luat în calcul toate scenariile posibile. În funcţie de scenariul care o să fie, vom lua decizia cea mai bună, asta cu siguranţă. Eu mă bucur că sunt aici, ce va fi mâine, va fi".

"Pasiune, dăruire şi perseverenţă, sunt trei cuvinte care mă caracterizează pe mine. Am făcut şi eu multe greşeli şi nu îmi e ruşine de ele. Dar orice greşeală trebuie să o luăm ca pe un moment de creştere. Ele au fost ca o cărămidă la parcursul meu care se încheie acum, la 40 şi ceva de ani. Cel mai frumos gol primit a fost cel al lui Cursaru de la Bacău. Aşa m-am văzut şi eu la CNN, la "Play of the Day". Altfel nu ştiu dacă apăream vreodată la CNN. Iar dacă nu aş fi fost portar mi-aş fi dorit să fiu Van Basten. Ştim toţi ce calităţi avea el. În plus a jucat la Ajax, pe unde am trecut şi eu. Cel mai bun 11 alături de care am jucat? În poartă Alisson - Maicon, Chivu, Gică Popescu, Maxwell, Lupescu, Sneijder, Hagi, Ibrahimovici, Mitea şi Van der Meyde", a afirmat Lobonţ, care a precizat că decizia de retragere din activitate a fost primită cu surprindere de colegii de la AS Roma.

Lobonţ este de părere că românii trebuie să fie mai răbdători pentru că o echipă naţională nu se poate construi peste noapte. "Ceea ce ne lipseşte nouă este răbdarea, trebuie să fim mult mai răbdători. Vrem să construim peste noapte, dar asta nu se poate. Avem tineri foarte talentaţi, dar trebuie să îi ajutăm. Stăm bine nu numai la portari, ci pe toate posturile. Vin din spate jucători foarte talentaţi. Olandezii au construit fotbalul total în 60 de ani, apoi s-au dus la Barcelona şi au construit ce se întâmplă azi la Barcelona. A durat tot 60 de ani. Deci în 60 de ani au ajuns să aibe rezultatele de acum. Iar noi ne dorim să construim ceva în fotbalul românesc într-un an de zile. Trebuie răbdare. Tuturor ne place cum joacă Barcelona, dar câţi ştim cât au muncit ei ca să ajungă să joace aşa? Ca profil, noi suntem priviţi afară ca jucători tehnici. Asta trebuie să cultivăm noi, la tehnică trebuie să lucrăm. Tehnica ne-a promovat şi tot cu ea trebuie să mergem mai departe", a adăugat el.

În vârstă de 40 de ani, Bogdan Lobonţ a evoluat în 85 de meciuri pentru echipa naţională a României, alături de care a participat la două turnee finale, EURO 2000 şi EURO 2008. În cariera sa a activat la formaţiile Corvinul Hunedoara, FC Rapid, Ajax Amsterdam, Dinamo, Fiorentina şi AS Roma. În palmares are trei titluri de campion al României, unul al Olandei şi o Cupă a României.
AGERPRES (autor: Marius Ţone, editor: Adrian Drăguţ, editor online: Irina Giurgiu)

Distribuie Distribuie Comentarii