Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, și președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu, au avut un schimb de replici, în cadrul Adunării Generale a FRF, care s-a desfășurat, sâmbătă, la Casa Fotbalului, pe marginea modificărilor de statut propuse de administrația FRF.

După ce Burleanu a prezentat, în general, propunerile de modificare la Statutul FRF, Iorgulescu a replicat: ''Noi avem obiecții legate de articolul 8, cu privire la principiul solidarității. LPF nu este de acord cu acest principiu, care prevede ca grupările de Liga I să dea bani cluburilor din ligile inferioare. Dar, putem să vorbim de solidaritate în sens invers. FRF să finanțeze cluburile din prima ligă, care sunt cele mai vizibile și dau jucători la echipa națională de fotbal a României. Să nu uităm că sunt cluburi aflate în insolvență, care se bazează pe banii obținuți din drepturile de televiziune, în planul de reorganizare. Putem avea aici multe procese, putem intra în zona penală. Pentru ce nu luați bani de trei ani de zile de la MTS?''

''Mai avem obiecții legate de modificarea articolului 44, alcătuirea Comitetului Executiv. Eu înțeleg că sunt o persoană incomodă pentru dumneavoastră și vreți să scăpați de mine. Dar, cluburile din Liga I trebuie să fie bine reprezentate, în Comitetul Executiv'', a mai spus Iorgulescu.

În replică, Burleanu a arătat: ''FRF finanțează deja 11 proiecte noi. Nu am luat bani de la MTS pentru a nu avea obligația de a introduce un reprezentant al lor în Comitetul Executiv. Dacă venea, putea controla toată activitatea federației și ajungeam ca în exemplele statelor din Asia și Africa, unde federațiile au fost suspendate pentru ingerința politicului. Noi nu vorbim de 1, 2, 3, 4 sau 5 procente pentru aplicarea principiului solidarității. Noi votăm azi doar aplicarea unui principiu''.

În final, au fost adoptate toate modificările propuse la Statutul FRF, cu 11 voturi împotrivă și două abțineri. Comitetul Executiv a fost mandatat de Adunarea Generală a FRF să negocieze cu LPF modalitatea de implementare a principiului solidarității financiare până la Adunarea Generală de alegere a președintelui FRF.

În noua sa componență, Comitetul Executiv al FRF va avea doi reprezentanți ai cluburilor cu activitate exclusivă de copii și juniori (anterior, un reprezentant), doi reprezentanți ai Asociațiilor Județene de Fotbal (anterior, un reprezentant, în calitate de vicepreședinte de drept al FRF), doi reprezentanți ai cluburilor de Liga 1, dintre care unul este, de drept, președintele LPF (anterior, doi reprezentanți ai cluburilor de Liga 1 plus președintele LPF, prim vicepreședinte de drept al FRF).

Principalul argument pentru această modificare, potrivit FRF, este ''implementarea principiului proporționalității în activitatea organului executiv de conducere a fotbalului românesc. Astfel, din totalul de 15 voturi (15 membri în formula actuală), un singur reprezentant pentru fotbalul la nivel juvenil ar prelungi raportul de neproporționalitate având în vedere importanța esențială, strategică, a acestui sector pentru fotbalul românesc''. Același argument se aplică pentru reprezentanții AJF, având în vedere ''caracterul fundamental, de bază a piramidei fotbalistice, pe care îl asigură'' AJF-urile.

FRF a susținut schimbarea și pentru a implementa principiul ''reprezentativității în activitatea organului executiv de conducere a fotbalului românesc''. Liga 1, cu 14 cluburi în formatul actual, beneficiază, în fapt, de trei reprezentanți în Comitetul Executiv, prin prezența a doi reprezentanți ai cluburilor și a președintelui LPF, susține FRF, în timp ce AJF-urile, în număr de 42, acoperind un procent de peste 99% din totalul jucătorilor de fotbal din România, având activitate extinsă geografic și ca diversitate, au un singur reprezentant. Iar cluburile cu activitate exclusivă de copii și juniori, într-un număr impresionant, tot un singur reprezentant.

FRF a introdus și principiul alegerii vicepreședinților, care să aibă atribuții specifice. ''Cei doi vicepreședinți FRF, membri ai Comitetului Executiv, nu vor prelua de drept această funcție, prin calitatea lor de reprezentanți LPF și AJF, ci vor fi votați de Comitetul Executiv din rândul acestora și vor avea, pentru prima oară, atribuții specifice'', a precizat federația în motivația sa.

FRF argumentează acest lucru prin ''acordarea la normele UEFA, așa cum prevăd acestea în articolul 21, alineatul 4 din Statutul forului continental, unde vicepreședinții sunt aleși de către Comitetul Executiv UEFA și nu preiau de drept aceste funcții''.

Adunarea Generală a FRF a votat limitarea numărului de mandate pentru membrii Comitetului Executiv, astfel ca ''nicio persoană să nu poată deține funcția pentru mai mult de trei mandate''.

De asemenea s-a votat ''instituirea unui nou obiectiv principal pentru FRF: promovarea și protejarea standardelor etice și de bună guvernanță în fotbalul românesc. Acest demers este completat prin introducerea Codului de Etică printre documentele elaborate de Comitetul Executiv''.

''Membrii FRF au votat în unanimitate Planul Strategic pentru Dezvoltarea Fotbalului din România 2015-2020, îmbrățișând cele 10 valori din cadrul acestuia, toate reunite sub standardele etice și de bună guvernanță (Iubește fotbalul, Meritocrație, Integritate, Cooperare și Încredere, Autonomie și Subsidiaritate, Bună Guvernanță, Dezvoltare și Performanță, Nu violență, nu rasism, Fair-Play, Perseverență). Consacrarea și protejarea acestor valori devin acum, în concret, obiectiv al FRF menționat în Statut'', a motivat conducerea FRF această propunere.

Federația Română de Fotbal a decis și constituirea a două noi comisii federale, una pentru fotbalul profesionist, alta pentru fotbalul amator, rolul acestora fiind de a promova și apăra interesele fotbalului și ale cluburilor, profesioniste și amatoare, analizând principalele aspecte legate și formulând propuneri către FRF cu privire la dezvoltarea fiecărui nivel fotbalistic în parte.

Cea mai controversată propunere de modificare a statutului este ''stabilirea criteriilor de alocare a resurselor prin implementarea și respectarea principiului solidarității financiare la toate nivelurile, precum și al solidarității financiare între sportul profesionist și cel amator''.

Principiul solidarității financiare prevedere cedarea unui procent de 5 la sută, considerat de președintele FRF, Răzvan Burleanu, ca fiind ''legitim și proporțional'', din drepturile de televiziune ale echipelor din Liga I, către grupările din ligile inferioare.

Adunarea Generală a Ligii Profesioniste de Fotbal a respins, la 27 aprilie, în unanimitate, propunerea președintelui FRF, Răzvan Burleanu, ca 5 procente din banii proveniți din vânzarea drepturilor TV ale meciurilor din Liga I să fie cedate cluburilor din Liga a II-a și a III-a.

AGERPRES (AS-autor: Aristotel Bunescu, editor: Mihai Țenea)