Fostul şef al ANSVSA: Aşa cum există reguli de circulaţie, aşa trebuie să existe şi reguli de creştere a porcului în România
Toată lumea ar trebui să înţeleagă că, aşa cum există reguli de circulaţie şi reguli de convieţuire într-o comunitate, aşa ar trebui să existe şi reguli de creştere a porcului în România, iar din punct de vedere al dimensionării cinci porci este un număr suficient pentru o gospodărie de subzistenţă, susţine Vladimir Mănăstireanu, consultant politici publice şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
"Cinci porci este, din punctul nostru de vedere, şi al ANSVSA şi al MADR - prin ordinul de dimensionare - un număr suficient pentru o gospodărie de subzistenţă. Dacă noi susţinem creşterea porcului în IGP-uri aşa cum este acum, fără niciun ordin de biosecuritate, fără nicio regulă care trebuie respectată, cei care sunt responsabili faţă de comunitate vor respecta anumite reguli, dar ce se întâmplă dacă mâine toată industria de porc din România moare? De unde îşi mai cumpără ţăranul român porc de subzistenţă? De nicăieri din România. Din import. De unde mai avem pe piaţa din România carne de porc? În niciun caz din România şi în niciun caz din IGP-uri, ci din import. Or, dacă noi ne dorim ca România să devină un stat consumator de carne de porc, deşi se ştie că industria prelucrătoare importă şi acum foarte multă carne, materie primă pentru preparate, atunci acea coexistenţă între industrial şi IGP trebuie să fie de bun simţ, dar reglementată pentru toată lumea. Acesta este sensul ordinului de biosecuritate pe care industria şi l-a dorit în parteneriat cu autorităţile. Trebuie să înţeleagă toată lumea că, aşa cum există reguli de circulaţie, reguli de convieţuire într-o comunitate, există şi reguli de creşterea porcului care nu vin decât să se susţină reciproc, industrie cu IGP -uri", a declarat, marţi, Vladimir Mănăstireanu, la un eveniment organizat de Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România, având ca temă proiectul de ordin care vizează condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de porcine.
El a precizat că factorul principal de diseminare a pestei porcine africane în România l-a reprezentat şi îl reprezintă omul, deşi în foarte multe judeţe se înregistrează multe focare de pestă, dar şi cazuri la porcul mistreţ.
"Omul este cel care aduce porcul mistreţ în coteţ cu porcul domestic. Au fost cazuri în judeţe din ţară unde, din dorinţa de a obţine acei purcei mici vărgaţi, s-a băgat mistreţul vier în coteţ cu scroafa domestică şi astfel a apărut pesta porcină africană în acea zonă", a spus Mănăstireanu.
Fostul şef al ANSVSA consideră că acest ordin care reglementează condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de porcine va aduce încrederea Comisiei Europene şi a statelor membre în capacitatea României de a reduce extinderea pestei porcine africane, însă nu va interzice creşterea porcului în mod tradiţional, respectiv în gospodăriile populaţiei.
"Un alt aspect legat de mişcarea omului este comerţul ilegal cu porci, acei samsari. Se ştie foarte bine de cazul samsarului care a împrăştiat pesta din Bihor până în Caraş-Severin, colectând porci de la gospodăria populaţiei fără control şi acţiuni sanitar-veterinare şi ducând boala în Arad, Timiş şi Caraş-Severin. De ce se insistă pe acest ordin de biosecuritate? Pentru că încrederea Comisiei Europene şi a statelor membre în capacitatea de a reduce extinderea PPA în România este destul de scăzută la acest moment, tocmai datorită existenţei în gospodăriile populaţiei. Nimeni nu spune, cum probabil greşit s-a înţeles, că Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România şi tot ce înseamnă industrie mare este împotriva tradiţionalului la noi în ţară. Sub nicio formă. Însă trebuie să se înţeleagă că acest tradiţional trebuie să respecte anumite reguli care sunt obligatorii şi care există în orice stat care mai are această tradiţie - mă refer la Bulgaria, Polonia, Ungaria, Letonia - însă 75% din porcii crescuţi în IGP-uri se află în România. Ceea ce a făcut ANSVSA, împreună cu industria, prin acest proces de transparenţă decizională este din punctul nostru de vedere un lucru care nu poate fi decât salutat", a explicat fostul şef al ANSVSA.
Potrivit sursei citate, ordinul privind biosecuritatea interzice reproducţia în IGP-uri pentru că se vrea limitarea comerţului ilegal cu animale fie prin intermediul samsarilor, fie cel din online, pe site-urile de profil.
"Da. Se interzice reproducţia în IGP-uri tocmai datorită faptului că se vrea limitarea comerţului ilegal cu animale prin acei samsari şi, în acelaşi timp, şi comerţul online cu animale. Sunt nişte zone care scapă reglementării şi ele au fost aduse la cunoştinţa autorităţilor în mai multe rânduri, inclusiv la întâlnirile care au fost cu industria la nivelul MADR. Dacă vă uitaţi pe OLX, lajumate.ro şi pe tot ce înseamnă site de comercializare a tot ceea ce înseamnă marfă în România, veţi găsi porci de vânzare la greu. Cine-i reglementează, cine-i controlează, cine se uită dacă acei porci sunt sau nu sănătoşi din punct de vedere clinic? Absolut nimeni. Se mai cere un lucru, care este obligatoriu prin lege: ca toţi porcii dintr-o gospodărie să fie identificaţi. Cum toată populaţia României are buletin, aşa toţi porcii trebuie să fie identificaţi, tocmai ca să se ştie când au intrat în gospodărie, care este statusul lor de sănătate, când sunt sacrificaţi pentru consumul propriu. Cinci porci este numărul maxim care există în IGP-urile din ţări din Europa", a subliniat Mănăstireanu.
ANSVSA a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care se stabilesc reguli minimale de bună practică în creşterea porcinelor, acestea fiind benefice pentru creşterea suinelor în sistem gospodăresc (nonprofesional), dar şi pentru dezvoltarea micilor ferme comerciale şi a celor industriale.
Propunerile au rolul de a identifica soluţiile optime care să permită crescătorilor de porci, atât din gospodăria populaţiei (sistemul de creştere nonprofesional), cât şi din fermele comerciale să continue creşterea suinelor şi să diminueze la minimum pagubele economice cauzate de răspândirea virusului pestei porcine africane pe teritoriul României.
În urma consultărilor cu crescătorii, asociaţiile de fermieri şi asociaţiile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA şi MADR) în care se stabilesc anumite reguli generale de biosecuritate.
ANSVSA precizează că identificarea unor soluţii optime pentru proprietarii de porci este o prioritate a conducerii instituţiei, creşterea suinelor în gospodăria ţărănească (gospodăria populaţiei) nu va fi interzisă, iar oamenii vor avea în continuare posibilitatea de a desfăşura aceasta activitate tradiţională.
"Asigurăm toţi cetăţenii crescători de porci - gospodăria populaţiei, fermă de tip A, fermă comercială - că vor putea creşte porci în România, cu respectarea măsurilor de biosecuritate specifice formei de organizare", preciza recent ANSVSA, într-un comunicat.
Ultimele date centralizate de ANSVSA, la 3 martie 2020, arată că numărul focarelor de pestă porcină africană era de 528, iar boala evolua în 237 de localităţi din 25 de judeţe din România. Cinci focare de PPA sunt în exploataţii comerciale şi două focare în exploataţii de tip A. În 11 judeţe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreţi. AGERPRES
