Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a avertizat duminică că decizia neaşteptată a preşedintelui Emmanuel Macron de a dizolva Adunarea Naţională şi de a convoca alegeri legislative anticipate ar putea să provoace haos în Franţa, potrivit Reuters.

Sarkozy, care rămâne o figură politică importantă în Franţa, a declarat că dacă scenariul se va confirma, ţara va ieşi cu greu din haos, scrie Journal du Dimanche.

„A da cuvântul poporului francez pentru a justifica dizolvarea este un argument curios, deoarece tocmai asta au făcut peste 25 de milioane de francezi la urne. Riscul este mare ca să-şi confirme furia mai degrabă decât să o inverseze”, a explicat Sarkozy.

Un sondaj publicat sâmbătă pare să confirme temerile lui Sarkozy. Acesta a arătat că RN ar putea câştiga primul tur al alegerilor parlamentare cu 33% din voturi, înaintea alianţei partidelor de stânga, cu 25% şi a alianţei lui Macron care are 20%. Tot sâmbătă, zeci de mii de francezi au organizat marşuri în marile oraşe ale Franţei pentru a protesta faţă de ascensiunea extremei dreapta.

Un act de incendiere politică

Macron ar fi declarat că anunțul extraordinar de duminică, 9 iunie, la câteva momente după înfrângerea sa zdrobitoare în alegerile europene în fața partidului Adunarea Națională (RN) al lui Marine Le Pen, condus de delfinul său de 28 de ani, Jordan Bardella, a fost un act de incendiere politică menit să răstoarne politica franceză, scrie The Telegraph.

"Am plănuit acest lucru de săptămâni întregi și sunt încântat", a declarat el luni, 10 iunie, unui confident de la Elysée, în marja unui eveniment de comemorare a unui masacru nazist, potrivit Le Monde. "Mi-am aruncat grenada la picioarele lor. Acum vom vedea cum se vor descurca...".

Metafora președintelui francez a fost potrivită. De la anunțul extraordinar de duminică, dreapta franceză a făcut implozie, în timp ce stânga a format o alianță improbabilă și precară.

Gambitul lui Macron a declanșat o bătălie pentru sufletul Franței care ar putea duce la revenirea dreptei dure la guvernarea țării pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial.

A fost o mică gașcă de consilieri apropiați ai președintelui, inclusiv eminența sa supremă Alexis Koehler și influentul "consilier pentru patrimoniu" Bruno Roger Petit, care, fără știrea miniștrilor săi, a petrecut săptămâni întregi elaborând planul, unii spun că cu ajutorul fostului președinte Nicolas Sarkozy.

Logica lor pare implacabilă.

După doi ani de lipsă de majoritate parlamentară, alegerile din 30 iunie și 7 iulie vor pune capăt la ceea ce Macron numește "febra" extremistă care afectează politica franceză. Raționamentul face ecoul celebrului apel al lui Charles de Gaulle către alegători pentru a opri "le chienlit", sau dezordinea, revolta de stradă a stângii din mai 1968.

Teoria este că francezii își vor veni în fire și vor scăpa națiunea de ceea ce Macron a numit "demagogia extremei drepte", care a obținut 40% din voturi în alegerile europarlamentare.

"Clarificarea peisajului politic pe care președintele a cerut-o duminică seara este în curs de desfășurare. În chimie, numim acest lucru precipitare", a remarcat un consilier mulțumit.

"Mai prozaic, Macron știa, de asemenea, că se îndreaptă spre o moțiune de cenzură în această toamnă din cauza bugetului și că guvernul său va cădea probabil oricum. Așa că a ales dizolvarea în loc să i se impună acest lucru."

Perspectiva explică de ce "stăpânul ceasurilor", așa cum îi place lui Macron să fie numit, le-a spus miniștrilor stupefiați: "Este mai bine să scrii istoria decât să te supui ei".

Cam atât despre teorie.

Mulți din interiorul propriei sale alianțe sunt furioși în fața unei "lovituri de poker" de care se tem că va duce probabil la Armaghedon legislativ.

„Mulți oameni sunt stupefiați și nedumeriți“

Arnaud Michel, care a candidat la europarlamentare în tabăra lui Macron și este membru al partidului aliat Horizon al fostului premier Edouard Philippe, a fost dur.

"Mulți oameni sunt stupefiați și dezorientați. RN are în mod clar vântul în pânze și va face campanie pentru a-l plasa pe Jordan Bardella ca prim-ministru", a declarat el pentru Sunday Telegraph.

"Mă îndoiesc că dinamica electorală se va schimba în decurs de trei săptămâni în comparație cu votul pentru UE, care nu a avut nimic de-a face cu problemele europene și a fost câștigat pe considerente naționale".

Alegerile legislative riscă să fie un alt referendum împotriva președintelui, a avertizat el. "Pot să vă spun din experiență personală că numele său nu a fost binevenit atunci când am făcut campanie electorală în piețe." Mulți candidați la legislative din tabăra sa au indicat deja că el nu va figura pe afișele lor de campanie.

El a avertizat, de asemenea, că abordarea "proiectului fricii" al lui Macron față de tabăra Le Pen, inclusiv afirmațiile că piețele se vor prăbuși în cazul în care va câștiga puterea din cauza programului său extrem de costisitor, este din ce în ce mai puțin audibilă.

"Amenințarea că va cădea cerul nu mai funcționează. Eu vin din regiunea Pas-de-Calais, unde orașele conduse de RN pot vedea că nu a fost așa, dimpotrivă, oamenii îi votează din ce în ce mai mult".

Vineri, ministrul de finanțe, Bruno Le Maire, a avertizat că o victorie a RN ar declanșa o criză financiară în cea de-a doua mare economie din zona euro din cauza promisiunilor sale nesustenabile de a reduce prețurile la electricitate, TVA-ul la gaz și de a crește cheltuielile publice.

"Nici argumentul economic nu funcționează atât de bine. Da, va exista un anumit număr de șocuri de piață dacă vor câștiga, dar istoria a arătat, când te uiți la Georgia Meloni sau Liz Truss, că piețele forțează guvernele să acționeze într-un anumit fel. Probabil că RN va fi într-o coaliție cu anumiți conservatori care vor refuza să lase economia să se ducă de râpă", a spus Michel.

Planul lui Macron pare să meargă prost

În orice caz, partidul anti-imigranți al lui Le Pen câștigă teren, potrivit sondajelor, pe măsură ce alegătorii evită avertismentele lui Macron privind dezastrul în cazul în care acesta va ieși în față în scrutinul legislativ.

Un sondaj publicat sâmbătă pare să confirme temerile lui Sarkozy. Acesta a arătat că RN ar putea câştiga primul tur al alegerilor parlamentare cu 33% din voturi, înaintea alianţei partidelor de stânga, cu 25% şi a alianţei lui Macron care are 20%.

Partidul lui Le Pen este pe cale să își mărească numărul de locuri în Parlament de la 88 în prezent la 220-270 de locuri în Adunarea Națională, sugerează un sondaj realizat de Elabe pentru canalul de știri BFMTV. Această cifră este aproape de cele 289 de locuri care i-ar oferi o majoritate absolută, obligându-l pe Macron să îi ceară să guverneze în "coabitare" cu extrema-dreaptă și transformându-l într-o rață șchioapă.

Blocul centrist Renaissance al lui Macron ar fi și mai slăbit și depășit de o alianță reînviată care ar lega partidul socialist de centru-stânga, partidul radical Franța Nesupusă, Verzii și comuniștii, a arătat sondajul.

Pentru a ajunge la putere, Le Pen și Bardella, șeful său de campanie, caută o alianță cu părți din partidul în suferință Republicanii, cel mai apropieat partid de conservatori pe care Franța îl are și moștenitor al mișcării conservatoare fondate de Charles de Gaulle.

Strânsă între blocul centrist al lui Macron și Adunarea Națională, formațiunea lui Le Pen, conducerea partidului Republicanii s-a prăbușit săptămâna aceasta după ce Éric Ciotti, șeful său, a anunțat un pact cu Le Pen fără să anunțe colegii. Aceștia s-au unit pentru a-l concedia pe Ciotti, 58 de ani, un deputat dur de la Nisa, mult timp numit "domnul Securitate" al dreptei și care a cerut cândva un Guantanamo à la française pentru teroriștii condamnați, considerați încă o amenințare la adresa securității.

Sâmbătă, zeci de mii de francezi au organizat marşuri în marile oraşe ale Franţei pentru a protesta faţă de ascensiunea extremei dreapta.