Fostul papă Benedict recunoaşte o mărturie eronată într-un caz de abuzuri din Germania
Fostul papă Benedict al XVI-lea a recunoscut luni că a participat la o întrevedere din 1980 în cadrul căreia a fost discutat un caz de abuz pe vremea când era arhiepiscop de München, spunând că le-a declarat în mod eronat anchetatorilor germani că nu a fost prezent acolo, informează Reuters.
Un raport publicat săptămâna trecută ce a vizat agresiunile comise în Arhidieceza de München şi Freising din 1945 până în 2019 susţine că fostul papă Benedict al XVI-lea, pe atunci cardinalul Joseph Ratzinger, care a condus instituţia între 1977-1982, nu a acţionat împotriva clericilor în patru cazuri de presupuse abuzuri.
La conferinţa de presă de joi de la München, avocaţii care au investigat abuzul au contestat afirmaţia lui Benedict conform căreia acesta nu îşi aminteşte să fi participat la o şedinţă din 1980 asupra cazului unui preot bănuit de abuzuri. Ei au susţinut că acest lucru contrazice documentele aflate în posesia lor.
Într-o declaraţie emisă luni, secretarul personal al fostului papă, arhiepiscopul Georg Ganswein, a declarat că Benedict a participat la acea întrevedere, însă omisiunea ''a fost rezultatul unei erori în editarea declaraţiei'', care ''nu a fost făcută cu rea intenţie".
Ganswein a precizat că în cadrul întâlnirii din 1980 nu a fost luată o decizie cu privire la acordarea unei noi misiuni preotului respectiv, fiind discutată doar o solicitare de a-l găzdui pe acesta pe perioada tratamentului terapeutic.
''Lui (fostului papă) îi pare foarte rău pentru această greşeală şi cere să fie scuzat'', a spus Ganswein.
''Ruşine şi suferinţă''
Ganswein a spus că Benedict intenţionează să explice cum a fost comisă această eroare după ce termină de examinat raportul de aproape 2.000 de pagini, trimis
electronic joia trecută.
Benedict, în vârstă de 94 de ani, care este suferind şi locuieşte la Vatican, şi-a anunţat retragerea de la conducere Bisericii Catolice în 2013.
''El citeşte cu atenţie declaraţiile înscrise acolo, care îl umplu de ruşine şi durere faţă de suferinţa provocată victimelor'', a spus Ganswein. O revizuire completă ''va dura ceva vreme din cauza vârstei şi sănătăţii sale'', a adăugat el.
În prezentarea raportului, joia trecută, avocatul Martin Pusch a declarat că Ratzinger nu a întreprins nimic pentru a-i exclude pe patru preoţi bănuiţi de violenţe sexuale asupra unor minori, precizând că nu pare să existe niciun interes faţă de părţile vătămate.
''Într-un total de patru cazuri, am ajuns la concluzia că Ratzinger, pe atunci arhiepiscop cardinal, poate fi acuzat de abatere în ceea ce priveşte cazuri de abuz sexual'', a spus Pusch. ''El încă pretinde că nu a ştiut chiar dacă, în opinia noastră, acest lucru este greu de pus în acord cu documentaţia'', a precizat avocatul.
Conservatorii i-au luat apărarea fostului papă, însă grupurile de victime şi experţii susţin că aceste concluzii ale raportului au pătat reputaţia unuia dintre cei mai renumiţi teologi ai catolicismului.
Firma de avocatură Westphal Spilker Wastl (WSW), cu sediul general în Munchen, a fost angajată pentru a investiga acuzaţiile de abuzuri sexuale comise în Arhidieceza de Munchen şi Freising între anii 1945 şi 2019. Raportul a ajuns la concluzia că în perioada menţionată au existat cel puţin 497 de victime ale unor astfel de abuzuri, în majoritatea cazurilor fiind vorba despre persoane tinere de sex masculin. Într-o declaraţie transmisă avocaţilor germani, papa emerit Benedict al XVI-lea a respins "strict" orice responsabilitate în acel scandal, poziţie pe care autorii raportului nu au considerat-o "credibilă".
Vaticanul şi-a exprimat joi încă o dată "sentimentul de ruşine şi de remuşcare" pentru violenţele sexuale comise de unii dintre preoţii catolici asupra unor minori, în urma publicării raportului independent. AGERPRES
