Fostul ministru al Economiei a fost condamnat, pe 3 decembrie 2013, de judecătorii Curţii Supreme la şase ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trădare. De asemenea, fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy judecat şi el în acest dosar, a primit cinci ani de închisoare. Cei doi sunt acuzaţi că s-ar fi folosit de funcţiile pe care le-au deţinut pentru a favoriza mai multe persoane în dosare de privatizare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

Mai mult, şi cetăţeanul ceh Michal Susak a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru complicitate la şantaj şi la patru ani şi zece luni pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional. Acesta urmează să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv, cea de zece ani de închisoare.

De asemenea, instanţa a decis să îi condamne pe Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, la nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj şi patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional. Acesta urmează să execute pedeapsa cea ai grea.

Decizia a fost atacată cu apel la un complet de cinci judecători al Curţii Supreme.

Procurorul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a cerut pedepse cu executare pentru inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, după ce a arătat că dovezile de la dosar probează infracţiunile de care aceştia sunt acuzaţi.

Anchetatorul a arătat că toate dovezile arată aderarea, sprijinirea şi complicitatea la faptele unui grup infracţional organizat, precum şi fapta de trădare prin transmiterea de secrete, pentru care este judecat Şereş. Procurorul nu a individualizat pedepsele, dar a depus concluzii scrise.

Procurorii DIICOT i-au trimis în judecată, pe 30 martie 2009, pe fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş şi pe fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy în dosarul privatizărilor strategice.

Tot în acest dosar au fost trimişi în judecată şi Călin Mircea Flore, senior director Credit Suisse First Boston (CSFB) Europe Ltd. Londra, cu dublă cetăţenie, română şi engleză, cetăţeanul ceh Michal Susak, Kerekeş Gabor şi Mustafa Oral, de origine turcă.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a conexat pe 11 aprilie 2009 dosarele lui Vadim Benyatov, acuzat de spionaj, cu cel al lui Stamen Stancev, Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu, acuzaţi de trădare prin transmitere de secrete. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis conexarea acestui dosar cu cel al foştilor miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy.

Potrivit procurorilor, în perioada 2005-2006, în calitate de ministru şi preşedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, Codruţ Şereş ar fi contribuit intelectual şi material la culegerea, obţinerea şi transmiterea de date şi informaţii confidenţiale, secrete economice şi comerciale.

În rezoluţiile întocmite de procurori se arată că fostul ministru al Economiei ar fi avut mai multe întâlniri, în cursul anului 2005, cu bulgarul Stamen Stancev, pentru a pune la punct un act normativ ce urma să fie promovat în Guvern, privind vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, aflat în portofoliul MEC-OPSPI, în favoarea Asociaţiei salariaţilor Petrom (PAS), controlată de Liviu Luca.

Proiectul de lege nu a fost adoptat însă de Guvern, din cauza opoziţiei unor miniştri.

Pe 18 aprilie 2007, Stamen Stancev, Dorinel Mucea şi Radu Mihai Donciu au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, precum şi aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. Ulterior, Vadim Benyatov a fost trimis şi el în judecată.

Potrivit procurorilor, Vadim Benyatov a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern, format din Stamen Stancev, Susak Michal, Mustafa Oral, la care au aderat şi pe care l-au sprijinit Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din Ministerul Economiei, şi Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Grupul era concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniile energetic şi de comunicaţii.

Ştiri pe aceeaşi temă:

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii