Înalta Curte de Casație și Justiție va decide pe 11 decembrie dacă fosta judecătoare Camelia Bogdan va fi reprimită în magistratură.

Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a dezbătut luni recursul declarat de Camelia Bogdan împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii din 8 februarie 2017, prin care a fost exclusă din magistratură. Camelia Bogdan a devenit cunoscută după ce l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani închisoare în dosarul ICA.

Avocații Cameliei Bogdan au susținut, în sala de judecată, că aceasta a primit din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI) un raport în care se arată că nu s-a aflat în stare de incompatibilitate atunci când a predat la un seminar pentru funcționarii APIA.

În plus, ei au arătat că răspunderea magistraților se prescrie în termen de doi ani, aducând ca argument o decizie a CEDO, dar și un recurs în interesul legii adoptat de ÎCCJ.

Potrivit avocaților, CSM a interpretat eronat dispozițiile legale privind cumulul de funcții și a exclus un magistrat care "a fost evaluat întotdeauna cu nota 10".

"Faptul că sistemul de drept nu prevede un termen de prescripție constituie o încălcare a drepturilor, conform deciziei CEDO. Am fost cercetată disciplinar și s-a constatat că nu aveam obligația de abținere. Conform recursului în interesul legii adoptat în 2016, conflictele de interese se constată de către Agenția Națională de Integritate. Eu sunt formator acreditat de Banca Mondială", a declarat Camelia Bogdan, în instanță.

Pe 8 februarie 2017, Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură, în urma unei decizii a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul excluderii l-a constituit faptul că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistrați care l-au condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu în dosarul ICA, s-ar fi aflat în incompatibilitate/conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei și corupției funcționarilor APIA, instituție subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul ICA.

De cealaltă parte, Camelia Bogdan a susținut atunci că a primit de la ANI un răspuns conform căruia participarea sa în calitate de lector la cursurile organizate în anul 2014 pentru funcționarii APIA "nu este de natură să genereze situație de incompatibilitate" și, în opinia ei, nici nu s-a aflat în conflict de interese.

Ea a mai spus că a predat la seminarul de la Poiana Brașov în timpul vacanței judecătorești, cu acordul președintelui de secție de la Curtea de Apel București, participând totodată și la ședințele de judecată la care a fost repartizată în acea perioadă.

"Nu am încasat drept remunerație pentru prestația mea ca lector, sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA. Nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenția Națională de Intervenții și Plăți în Agricultură, instituție care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică și este ordonator de credite), ci de o societate care a câștigat procesul de selecție pentru organizarea de cursuri pentru funcționari din instituții aflate în subordinea acestui minister. În prealabil, am solicitat 'expressis verbis' Agenției Naționale de Integritate verificarea vreunei potențiale incompatibilități între calitatea de magistrat și calitatea de lector în cadrul programului 'Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei și a corupției în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene', ANI comunicându-mi că această participare 'nu este de natură să genereze situație de incompatibilitate'", arăta Camelia Bogdan.

Conform judecătoarei, remunerația pentru activitatea de lector nu provine de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împrumut contractat de statul român, prin Ministerul Finanțelor, cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

AGERPRES