Fostul director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), politicianul de dreapta spaniol Rodrigo Rato, a fost condamnat la 4 ani şi 9 luni de închisoare şi la plata unei amenzi de peste 2 milioane de euro pentru fapte de corupţie şi delicte fiscale legate de patrimoniul său.

Fostul șef al FMI, condamnat la 4 ani şi 9 luni de închisoare pentru fapte de corupţie. Foto arhivă

Membru al Partidului Popular spaniol (PP), fost ministru al Economiei în guvernul Aznar între anii 1996 şi 2004, apoi director general al FMI din 2004 şi până în 2007, Rodrigo Rato a fost condamnat de Curtea Superioară de Justiţie din Madrid pentru "trei infracţiuni fiscale, o infracţiune de spălare de bani şi o infracţiune de corupţie", potrivit unui comunicat de presă.

În plus, pe lângă amenda de peste două milioane de euro, el va trebui să plătească Trezoreriei Publice spaniole suma de 568.413 de euro.

Rato, care a mai fost ministru al economiei în guvernul condus de Jose Maria Aznar şi director al FMI (2004-2007), ar fi acţionat prin intermediul mai multor societăţi de investiţii cu sedii în Irlanda, Panama şi Regatul Unit, având conturi bancare deschise, între altele, în Bahamas, Luxemburg, Regatul Unit, Elveţia şi Monaco, mai afirmă parchetul spaniol.

Avocata sa Maria Masso a cerut renunţarea la acuzaţii, susţinând că drepturile clientului său au fost încălcate în timpul unui percheziţii domiciliare, în 2015, iar dovezile obţinute la respectiva percheziţie trebuie anulate.

Rodrigo Rato, acum în vârstă de 75 de ani, a mai fost condamnat şi în 2018 la patru ani şi jumătate de închisoare pentru delapidare, într-unul dintre dosarele afacerii Bankia, banca pe care el o administrase din 2010 până în 2012, dosar în care a fost acuzat că s-a folosit de fondurile băncii pentru a-şi plăti cheltuieli personale. În urma acelei sentinţe, el a stat doi ani în detenţie.

În noul dosar în care este condamnat acum el a fost inculpat împreună cu alte 15 persoane, acuzate că i-au fost complice în aplicarea unui sistem fraudulos în scopul îmbogăţirii personale şi într-o evaziune fiscală de 8,5 milioane de euro, prin fapte comise între anii 2005 şi 2015.

Procurorii ceruseră o condamnare a sa la 70 de ani de închisoare.

Potrivit Parchetului spaniol, el ar fi folosit astfel mai multe companii de investiţii înregistrate în Irlanda, Panama şi Regatul Unit, acţionând "printr-o multitudine de conturi bancare deschise în Bahamas, Elveţia, Luxemburg, Regatul Unit şi Monaco", printre altele.

Parchetul ceruse o condamnare împotriva lui la 70 de ani de închisoare, dintre care 53 ani doar doar pentru infracţiunile fiscale.