Fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, este acuzat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) că ar fi colaborat cu fosta Securitate.

FOTO Arhivă Adevărul

Curtea de Apel București are pe rol un proces care ar urma să decidă dacă fostul ministru a fost colaborator al Securității, după ce Consiliul a cerut la finalul săptămânii trecute instanței să constate calitatea de colaborator a lui Micrea Dumitru, acuzând că acesta ar fi colaborat cu Securitatea în perioada în care era student la Facultatea de Istorie Filosofie din București.

FOTO Captură

Potrivit România Liberă, fostul ministru Mircea Dumitru a negat însă că ar fi avut o asemenea problemă.

„Este vorba despre o decizie emisa de CNSAS în anul 2007, o decizie care spune foarte limpede despre mine ca nu am fost agent, colaborator al politiei politice comuniste”, a declarat Mircea Dumitru, ppotrivit sursei citate.

„Adevărul” a încercat să ia un punct de vedere de la fostul ministru, dar nu a răspuns nici apelului, nici mesajului.

În 2017, o adeverință eliberată de CNSAS arăta că fostul ministru al Educației ar fi fost recrutat, pe vremea când era student, de către Securitate, în scopul încadrării informative a studenţilor din Facultatea de Filosofie.

La acel moment, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii stabilea însă faptul că fostului ministru nu i se poate atribui calitatea de lucrător/ colaborator al Securităţii.

Conform legii, „calitatea de colaborator nu poate fi reţinută decât în privinţa persoanelor care au furnizat informaţii prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului“.

În același timp, la CNSAS, se află dosarul R 79832, „prin care domnul Mircea Dumitru a fost recrutat de Securitate în scopul încadrării informative a studenţilor din Facultatea de Filosofie din Bucureşti şi a semnat la data de 23.10.1980 un angajament olograf, fiindu-i atribui numele conspirativ NEGULESCU II“.

La fila 5 din dosar, se arată în adeverinţa eliberată de CNSAS, se regăseşte o notă de relaţii nedatată, olografă, în care domnul Dumitru Mircea a declarat că «Mă aflu în relaţii mai apropiate cu Ş.M., S.M., C.L.F., O.I.R.». La fila 9 a aceluiaşi dosar este arhivat un plan de dirijare a sursei NEGULESCU, întocmit la data de 19.04.1983 de către cpt. Danilevici Dumitru din cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, document în care se consemnează propunerea de folosire a sursei pe lângă studentul chilian V.O.D.M., „în scopul realizării următoarelor sarcini: stabilirea relaţiilor pe care şi le-a creat în rândul studenţilor români şi străini din cadrul facultăţii, poziţia actuală a cetăţeanului chilian faţă de politica partidului şi statului nostru, dacă şi în prezent face comentarii negative la adresa ţării noastre. În funcţie de evoluţia situaţiei operative în caz, Negulescu va fi dirijat cu noi sarcini concrete“.

În octombrie 2016, după ce Adevărul a publicat pe surse faptul că ministrul a avut un angajament de colaborare cu Securitatea, Micea Dumitru a negat acuzațiile: „Resping orice fel de acuzaţie care mi-a fost adusă că aş fi fost membru al securităţii. Nu am avut niciodată contacte cu Securitatea statului regimului comunist, nu am semnat niciun angajament, documentele nu sunt produse de mine”, a declarat ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, într-o conferinţă de presă.

Tot atunci, fostul ministru a explicat că în 2007 a avut o discuţie cu membri ai CNSAS, prilejuită de faptul că presa a cerut o verificare a sa. „În urma discuţiilor, am fost chemat, solicitat să am un dialog cu membri ai CNSAS, am dat un document scris, holograf, pentru a se putea face o expertiză grafologică, rezultatul este acela care se află în dosarul meu personal de la Universitatea din Bucureşti, e vorba de o decizie dată în 2007. Decizia spune foarte limpede despre mine că nu am fost agent colaborator al poliţiei politice comuniste”, a mai spus Mircea Dumitru atunci.

Mircea Dumitru este acum vicepreședinte al Academiei Române, fiind și preşedintele Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie.