Fost judecător din Reșița, trimis în judecată pentru luare de mită
Nicușor Maldea, fost judecător la Tribunalul Caraș Severin, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, sub acuzația că a primit mită de la un practician în insolvență. Nicușor Maldea a demisionat din funcție în octombrie 2015, după ce a fost arestat preventiv.
În același dosar, au fost trimise în judecată alte 12 persoane, acuzate că fac parte dintr-o grupare condusă de Ion I. Tudor, practician în insolvență, precum și persoanele juridice Casa de Insolvență Banat SPRL, SC Tudor&Asociații SPRL și SC Master&Recovery SRL, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită, fals în declarații, fals intelectual, uz de fals și favorizarea făptuitorului.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, începând cu anul 2009, Ion Tudor, practician în insolvență, a constituit unui grup infracțional cu scopul de a eluda plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului.
Constituirea acestei grupări a fost favorizată de faptul că împreună cu tatăl său, Ion M. Tudor, și sora sa, Loredana Berar, Ion I. Tudor deținea calitatea de asociat sau/și administrator în mai multe societăți comerciale care aveau ca obiect de activitate prestări servicii (contabilitate, arhivare, recuperări creanțe), precum și aceea de asociat coordonator în cadrul unor societăți civile profesionale de reorganizare/lichidare a unor societăți comerciale cu privire la care au fost declanșate procedurile de insolvență sau ulterior faliment.
Ion I. Tudor a urmărit atragerea unor persoane care dețineau calitatea de administrator al unor societăți comerciale, cu scopul ca aceste entități juridice să fie utilizate fie pentru a emite facturi fictive, care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie pentru a putea retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora valorificate către firmele din grup.
De asemenea, pentru a putea lua deciziile care îi erau favorabile, Ion I. Tudor a făcut demersuri pentru a obține majoritatea în adunarea creditorilor.
În realizarea acestui scop, pentru a putea fi solicitată deschiderea procedurii insolvenței sau a falimentului, Ion I. Tudor a folosit societățile comerciale unde calitatea de administrator era deținută de inculpații Cristinel Brînda și Călin-Nicolae Oancea, spre a obține prin cesiuni fictive diferite creanțe cu privire la patrimoniul unor societăți comerciale.
Ulterior, societățile comerciale care deveneau deținătorii creanțelor solicitau deschiderea procedurii insolvenței, astfel că, în lipsa cererii debitorului, aveau posibilitatea de a cere judecătorului sindic numirea în calitate de administrator judiciar a firmelor de practicieni în insolvență unde Ion I. Tudor sau membrii familiei acestuia dețineau calitatea de asociat coordonator (Casa de Insolvență Banat SPRL, Tudor&Asociații SRL și IT Management Advisors SPRL).
Cunoscând faptul că practica organelor de control fiscal este aceea că, în majoritatea cazurilor, verificările în cazul unei societăți comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate aprovizionările fără a se continua aceste controale pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora, Ion I. Tudor a conceput un mecanism în vederea atingerii scopului urmărit.
Mecanismul a presupus înființarea unor societăți comerciale (așa-numitele "fabrici de facturi"), caracterizate prin aceea că nu își declară toate veniturile, care în mod exclusiv provin din prestări de servicii și emit facturi, pe care de asemenea nu le înregistrează în contabilitate.
Aceste societăți comerciale au funcționat o perioadă de timp după care au fost radiate, pentru a împiedica verificările ulterioare de către organele fiscale.
Prin diverse operațiuni financiare fictive între firmele controlate de Ion I. Tudor s-a evitat plata la bugetul de stat a impozitului impozit pe venit/profit și TVA.
Procurorii mai spun că Ion I. Tudor urmărea să înstrăineze bunuri ale debitorilor, în frauda intereselor creditorilor, astfel încât avea interes de a avea concursul judecătorului sindic în cauzele de pe rolul Tribunalului Caraș Severin, în care acesta a fost desemnat lichidator judiciar.
În acest sens, el l-a racolat Nicușor Maldea, judecător în cadrul Tribunalului Caraș Severin, la acel moment președinte al Secției a II-a Civilă, Contencios, Administrativ și Fiscal.
Conform DIICOT, în anul 2010, Nicușor Maldea a fost repartizat să judece dosarul privind falimentul SC Drumuri și Poduri SA Reșița, în care lichidator judiciar era IT Management Advisors SPRL, reprezentată de Ion I. Tudor.
Judecătorul a primit de la Ion I. Tudor, prin intermediul lui Cristian Murariu, suma de 60.000 euro (echivalentul a 257.472 lei), disimulată sub forma a două contracte de vânzare-cumpărare a unui teren forestier, cu scopul de a-i crea acestuia o situație favorabilă în dosarele comerciale pe care le avea spre soluționare.
La data de 24 februarie 2010, debitorul SC Drumuri și Poduri SA a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, astfel că tribunalul a dispus deschiderea acestei proceduri împotriva debitorului, dosarul fiind repartizat spre soluționare judecătorului Nicușor Maldea.
Magistratul a admis cererea creditorului SC Camand Impex SRL Reșița de numire în calitate de administrator judiciar a SC IT Management Advisors SPRL, unde acționar era Ion I. Tudor.
În schimb, judecătorul a primit de la Ion I. Tudor 60.000 de euro, prin intermediul a două contracte fictive de vânzare cumpărare a unui teren forestier situat pe raza localității Târnova.
Legătura Ion I. Tudor și Nicușor Maldea a fost stabilită și în cazul falimentului SC Construct Cement SRL Berzovia, județul Caraș-Severin.
Astfel, în perioada 2008-2010, judecătorul Nicușor Maldea a primit spre soluționare un dosar civil având ca obiect procedura insolvenței SC Construct Cement SRL (administrator judiciar fiind desemnată IT Management Advisors SPRL, controlată de către Ion I. Tudor).
În acest caz, judecătorul a primit de la Ion I. Tudor, prin intermediar, suma de 30.000 lei, cu scopul de a încuviința efectuarea unor operațiuni de către firma în insolvență.
Din conținutul raportului de constatare financiar-contabilă, a rezultat că aferent perioadei 2009 — 2014 valoarea sumei totale reciclate în cadrul circuitelor economice fictive este în cuantum de 18.935.614 lei.
Aferent circuitelor de facturi fictive bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 6.023.336 lei, reprezentând impozit pe venit/profit și TVA.
În cauză s-au instituit măsuri asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile precum și asupra conturilor bancare.
Dosarul se va judeca la Curtea de Apel București.
AGERPRES
