Alexander Vindman are origini ucrainene şi a devenit cunoscut la nivel internaţional în octombrie 2019 când a depus mărturie în faţa Congresului S.U.A. legat de scandalul Trump-Ucraina.
Născut în Ucraina, Alexander Vindman (47 de ani) şi fratele său geamăn au ajuns la New York alături de tatăl lor pe când aveau trei ani, la scurt timp după moartea mamei lor. Alexander Vindman şi-a luat licenţa în istorie în 1999 la The State University of New York at Binghamton, iar ulterior a obţinut un master la Harvard în studii despre Rusia, Europa de Est şi Asia Centrală. Alexander Vindman are şi un doctorat în relaţii internaţionale la Universitatea Johns Hopkins.
A activat în diverse funcţii importante în Armata S.U.A. În perioada 1999-2000. În octombrie 2004, a fost rănit în Irak.
Pentru cariera sa şi profesionalismul său, Alexander Vindman a primit numeroase decoraţii, în frunte cu Legiunea de Merit. În perioada 2008-2015, a lucrat la ambasadele S.U.A. de la Kiev şi Moscova, iar între septembrie 2015-iulie 2018 a făcut parte din Statul Major al Pentagonului.
Din iulie 2018 şi până în februarie 2020, Alexander Vindman a fost director pentru afaceri europene în cadrul Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă.
„Puţine ţări au fost la fel de săritoare precum România”
Cât de mult s-a schimbat rolul României din punct de vedere economic şi geostrategic de la începutul războiului din Ucraina?
România a fost mereu un jucător-cheie în regiune, o putere în zona Mării Negre. România este unul dintre cei mai mari susţinători ai NATO şi are un rol esenţial în păstrarea securităţii în regiunea Mării Negre. Şi, de când a început războiul din Ucraina, puţine ţări au fost la fel de săritoare şi de ajutor precum România. Este foarte important şi ajutorul umanitar pe care l-a acordat România. Şi cred că România poate face şi mai mult în ceea ce priveşte sprijinul acordat refugiaţilor din Ucraina. România are un rol constructiv şi prin faptul că o susţine pe Maia Sandu şi guvernul pro-european din Republica Moldova.
Ar trebui Europa şi Statele Unite să crească sprijinul militar acordat Ucrainei?
Cu siguranţă. Este extrem de important acest lucru. Iar bazele americane din România au deja un rol important în păstrarea stabilităţii Europei şi în susţinerea NATO. Şi e nevoie clar de sprijin militar mai mult în zonă. Ucraina a primit echipamente militare din Vest deja, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, însă volumul acestor echipamente militare este redus. Şi trebuie mult mai multe echipamente militare pentru a avea impact în acest război. Vestul trebuie să se implice mai mult în sprijinirea militară a Ucrainei.
Cât de departe credeţi că este dispus să meargă Vladimir Putin în ceea ce priveşte războiul din Ucraina?
Vladimir Putin nu are vreo limită în ceea ce priveşte teritoriile din Ucraina. Chiar dacă a suferit şi înfrângeri, nu există la ora actuală vreun indiciu că Vladimir Putin ar dori să renunţe la planul său de a include Ucraina în blocul rusesc. Vladimir Putin se aştepta ca Ucraina să cedeze rapid, în câteva zile, în schimb Ucraina rezistă deja de aproape cinci luni. Şi aceasta este schimbarea la care el nu se aştepta.
Pot forţele militare din Ucraina să continue să reziste în faţa forţelor ruseşti?
Marea întrebare care se pune este dacă militarii ucraineni vor reuşi să reziste în faţa forţelor mari din punct de vedere numeric ale armatei ruse. Eu cred că Ucraina are capacitatea de a trece de la apărarea teritoriului la eliberarea teritoriului. Şi asta pentru că Rusia are pierderi din ce în ce mai mari. În plus, Rusia are probleme din ce în ce mai mari cu lipsa personalului militar calificat.
Se vor opri ambiţiile lui Vladimir Putin la Ucraina sau consideraţi că sunt şi alte ţări ce riscă să fie invadate?
Aş spune că la începutul războiului Vladimir Putin a dorit să aducă Ucraina în sfera de influenţă rusească printr-o operaţiune rapidă. Cred că la începutul războiului Vladimir Putin nu dorea să se oprească doar la Ucraina. Consider că Republica Moldova şi Georgia făceau parte din planurile de invazie. Iar dacă Vladimir Putin va avea câştig de cauză în Ucraina nu se va opri doar aici, iar în regiune va fi o instabilitate mai mare.
De ce este Vladimir Putin foarte eficient în a profita de speranţe şi frici, aşa cum spuneaţi la un moment dat?
Vladimir Putin este fost ofiţer KGB. Aşa că înţelege modul în care lucrezi ca agent implică speranţe, beneficii şi temeri. Şi a făcut asta cu liderii lumii în cei 22 de ani de când conduce Rusia. Vladimir Putin a fost agresiv şi a subminat NATO şi ordinea internaţională în toată această perioadă. De peste 22 de ani, Vladimir Putin a învăţat cum să manipuleze Vestul bazându-se pe speranţele şi fricile Vestului.
Cum vedeţi Rusia post-Putin?
Cred că acum este începutul sfârşitului lui Vladimir Putin. Însă nu cred că va fi asasinat sau că guvernul său va fi dat jos de revolte populare. Însă din cauza faptului că războiul din Ucraina este deja catastrofal pentru Rusia, cu pierderi enorme şi costuri foarte mari, va urma şi sfârşitul. Teoretic, Vladimir Putin ar mai putea avea două mandate ca preşedinte. Este însă ceva nerealist. Însă am putea avea un alt scenariu, acela ca la alegerile din 2024 Vladimir Putin să desemneze pe cineva care poate fi manevrat ca preşedinte, pentru a mai reduce sancţiunile Vestului. Nu cred că după ce nu va mai fi Putin preşedinte vom vedea pe cineva diferit faţă de el. Cred că vor fi lideri cu acelaşi şovinism puternic. Însă, indiferent cine îl va înlocui pe Vladimir Putin, nu va fi la fel de eficient ca el. Putin are puterea de 22 de ani. Rusia post-Putin va fi o Rusie a provocărilor, inclusiv pentru elitele de acolo. Doar dacă Rusia va suferi o înfrângere zdrobitoare în Ucraina cred că am putea asista la schimbări pozitive în Rusia.
Vă recomandăm să mai citiţi:
