O fosilă neobișnuită descoperită în sud-vestul Chinei, ce înfățișează o reptilă marină cu gâtul foarte lung și purtând un embrion în pântece - care a trăit cu milioane de ani înaintea dinozaurilor - demonstrează că această creatură năștea pui vii, nu depunea ouă, au anunțat marți oamenii de știință chinezi, conform Reuters și AFP.

Oamenii de știință au declarat că fosila neobișnuitei reptile ce se hrănea cu pești, numită Dinocephalosaurus, care a trăit cu circa 245 de milioane de ani în Triasic, modifică datele cunoscute până acum cu privire la evoluția sistemului reproducător al vertebratelor.

Mamiferele și unele reptile, inclusiv anumite specii de șerpi și șopârle, sunt vivipare, acest lucru însemnând că dau naștere la pui vii.

Dinocephalosaurus este primul membru al unui grup larg de vertebrate numit Archosauromorpha ce include păsări, crocodili, dinozauri și reptile zburătoare dispărute, precum pterozaurul, despre care se știe că era vivipar, potrivit paleontologului Jun Liu de la Universitatea de Tehnologie Hefei din China.

Animalul avea unul dintre cele mai lungi gâturi comparativ cu dimensiunile corpului dintre toate viețuitoarele care au trăit vreodată. Exemplarul de Dinocephalosaurus descoperit în provincia Yunnan măsura în total circa 4 metri lungime, gâtul său suplu având aproximativ 1,7 metri, după cum a precizat Liu. Labele sale aveau aspect de vâsle, capul era mic, iar gura era dotată cu dinți — inclusiv cu canini mari — perfecți pentru înhățarea peștilor.

Corpul acestei creaturi era similar cu cel al plesiozaurului — altă reptilă marină vivipară cu gâtul lung, asemănătoare cu creatura legendară cunoscută drept Monstrul din Loch Ness — care a trăit în perioada dinozaurilor.

Faptul că Dinocephalosaurus nu depunea ouă îi oferea un avantaj, susțin cercetătorii. Deoarece era o creatură în totalitate marină nu era nevoită să părăsească oceanul pentru a depune ouăle pe uscat, așa cum fac țestoasele din ziua de azi, ale căror ouă sunt expuse prădătorilor.

O altă curiozitate în ceea ce privește această reptilă străveche este faptul că sexul embrionilor săi era determinat la nivel genetic, așa cum se întâmplă la mamifere și păsări, nu ca la unele reptile, precum crocodilii și țestoasele, în cazul cărora sexul urmașilor este stabilit de temperatura din mediul de incubare.

Descoperirea a fost publicată marți în jurnalul ''Nature Communications''.

AGERPRES