Forumul Judecătorilor se delimitează „FERM” de declarațiile ministrului Iordache: „Nu există nicio urgență în adoptarea unei legi de amnistie sau grațiere colectivă”
Asociaţia "Forumul Judecătorilor din România" se delimiteaza "ferm" de declaratiile ministrului Justitiei, Florin Iordache, privind presupusa sustinere de catre magistrati a gratierii. Forumul Judecatorilor arata intr-un studiu ca "nu există nicio urgenţă în adoptarea unei legi de amnistie sau graţiere colectivă".
Asociatia mai spune ca amanarea rezolvarii problemelor din penitenciare in ultimii cinci ani "creeaza impresia că acest fenomen este folosit, la apogeul său, tot de decidentul politic, ca pretext pentru a promova proiecte legislative care să zădărnicească lupta împotriva corupţiei sau a infracţionalităţii, în general".
Reactia dura a judecatorilor din asociatia citata continua la adresa unor posibile gratieri si amnistii ale unor fapte penale: "astfel de măsuri pot avea ca efect scăderea încrederii în justiţie şi accentuarea sentimentului de insecuritate socială".
*** Studiu integral al Forumului Judecatorilor privind riscurile amnistiei si gratierii
Comunicatul integral:
Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” pune la dispoziția persoanelor interesate un WHITE PAPER privitor la „Suprapopularea carcerală. Inoportunitatea amnistiei sau graţierii” (fișier PDF atașat), pentru corecta informare publicului cu privire la acest subiect de actualitate, dar și pentru a se delimita ferm de recentele declarații ale Ministrului Justiției, potrivit căruia grațierea ar fi susținută de asociațiile profesionale ale magistraților.
Precizăm că acesta reprezintă punctul de vedere oficial al FJR, orice referire, în general, la intenția de a promova un proiect legislativ necesitând precizarea că – eventual – doar „unele asociații profesionale” ar susține un atare demers, respectiv că există magistrați care se opun, pentru considerentele ce se regăsesc în materialul atașat, din care sunt extrase următoarele idei esențiale:
Situația gravă a sistemului penitenciar din România nu este însă nici nouă, nici inedită, au existat multe alte state europene care s-au confruntat cu același fenomen, din experiența cărora trebuie extrase cele mai bune remedii.
În jurisprudența CEDO există mai multe hotărâri-pilot prin care s-au constatat disfuncționalități sistemice privind regimul penitenciar, ca urmare a unor probleme structurale recurente: Ananyev şi alţii c. Rusiei (10 ianuarie 2012), Torreggiani şi alţii c. Italiei (8 ianuarie 2013), Neshkov şi alţii c. Bulgariei (27 ianuarie 2015), Varga şi alţii c. Ungariei (10 martie 2015), W.D. c. Belgiei (6 septembre 2016).
Împrejurarea că problema cazării deținuților la un nivel compatibil cu dispoziţiile Convenţiei nu a fost rezolvată de decidentul politic după o perioadă de peste 5 ani de la primele condamnări CEDO (asupra cărora chiar membrii FJR au atras atenţia în cadrul studiului „Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile”), coroborată cu lipsa unor remedii progresive eficiente în aceeaşi perioadă, creează unui observator obiectiv impresia că acest fenomen este folosit, la apogeul său, tot de decidentul politic, ca pretext pentru a promova proiecte legislative care să zădărnicească lupta împotriva corupţiei sau a infracţionalităţii, în general.
Puterea legislativă și puterea executivă sunt responsabile pentru condamnările privitoare la condițiile din penitenciare, având în vedere că nu au luat în timp util măsurile legale și administrative adecvate pentru evitarea și stoparea suprapopulării penitenciarelor.
Printre măsurile generale impuse de Curtea de la Strasbourg spre implementare de către statele membre nu se regăsesc graţierea sau amnistia colectivă. Revine statelor membre, în colaborare cu Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, să stabilească măsurile preventive şi compensatorii aplicabile.
Pentru implementarea măsurilor generale, chiar şi în ipoteza unei hotărâri-pilot contra României, CEDO acordă o perioadă de cel puţin 6 luni (în cazul Belgiei, 2 ani), în care există posibilitatea realizării unui calendar previzibil pentru implementarea măsurilor, astfel că nu există nicio urgenţă în adoptarea unei legi de amnistie sau graţiere colectivă înainte de a epuiza toate celelalte remedii, care să elimine şi cauzele pe viitor (termen mediu şi lung), nu doar efectele.
În rapoartele de specialitate internaţionale s-a concluzionat că amnistia sau graţierea colectivă sunt problematice din punctul de vedere al principiilor sustenabilităţii, al respectării statului de drept şi al separării puterilor în stat. Astfel de măsuri pot avea ca efect scăderea încrederii în justiţie şi accentuarea sentimentului de insecuritate socială, fără a conduce în realitate la eradicarea suprapopulării penitenciarelor, efectul putând fi doar de scurtă durată.
Comisia Europeană a tras un prim semnal de alarmă cu privire la situaţia din România prin raportul de ţară MCV din anul 20152, în care s-a consemnat că „respingerea de către Parlament, în luna noiembrie 2014, a legii de amnistie a dat un semnal pozitiv, deoarece a demonstrat opoziția față de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnați pentru infracțiuni de corupție. Totodată, faptul că, după nici o săptămână de la acest vot, un nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost scos din sertare în Parlament dovedește că această problemă nu este închisă”.
În privința infracțiunilor de corupție, în multe state cu standarde democratice poate mai reduse decât cele adoptate de România (Venezuela, Pakistan, Republica Africa de Sud), procedeele de amnistie sau grațiere colectivă au fost respinse de tribunalele constituționale sau instanțele supreme.
Asociația “Forumul Judecătorilor din România” subliniază că într-o societate măcinată de corupție este necesară creșterea capacității instituționale de luptă împotriva corupției, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, care descurajează fenomenul, iar nu amnistierea unor infracțiuni, grațierea sau reducerea unor pedepse aplicate acestora.
Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, asociație profesională a judecătorilor, își propune să contribuie la progresul societății prin acțiuni ce au drept scop realizarea unei justiții independente, imparțiale și performante, afirmarea și apărarea independenței justiției față de celelalte puteri ale statului, precum și prin inițierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea și realizarea de proiecte privind îmbunătățirea, modernizarea și reformarea sistemului de administrare a justiției.
