Noua forță de reacție rapidă 'vârf de lance' a NATO nu ar putea fi desfășurată în estul Europei dacă ar exista un război cu Rusia, potrivit propriilor estimări militare ale Alianței Nord-Atlantice, scrie Financial Times.

Așa-numita 'Very High Readiness Joint Task Force (VJTF)', elementul central de 5.000 de militari al summitului NATO din 2014 și al pachetului de măsuri propuse pentru contracararea agresiunii ruse, ar fi vulnerabilă în faza desfășurării sale în Polonia sau statele baltice, au declarat pentru Financial Times doi generali cu vechime ai NATO care cunosc îndeaproape planificarea militară și logistică.

Decizia Rusiei de a-și spori spectaculos forțele din enclava Kaliningrad și mijloacele militare substanțiale de la frontierele sale arată că VJTF ar risca să fie depășită înainte de a fi gata să lupte dacă aceasta ar încerca să se desfășoare la 'est de Oder (linia frontierei estice a Germaniei)', a declarat unul dintre generali.

Neajunsurile forței de reacție rapidă sunt considerate unul dintre principalele motive pentru care Alianța a decis să cantoneze permanent contingente mai mari de-a lungul flancului său estic.

La summitul din iulie de Varșovia, membrii Alianței ar urma să aprobe o serie de măsuri pentru a echipa mai bine NATO pentru apărare teritorială practică, nu doar descurajare. Aceste măsuri sunt un semn al gradului de îngrijorare al NATO în privința unui conflict cu Rusia în Europa, notează Financial Times.

Miniștrii de externe ai NATO se vor întâlni la Bruxelles în această săptămână pentru a începe să definitiveze deciziile de pe agenda summitului.

Una dintre măsurile luate în considerare este desfășurarea permanentă a patru batalioane, fiecare reprezentând câte o contribuție a unui singur stat NATO, în cele trei state baltice — Estonia, Lituania și Lituania — precum și în Polonia. Potrivit unui diplomat polonez, măsura reprezintă 'minimum absolut' care este necesar.

Deși limitată în utilitate ca instrument de răspuns în caz de încălcare a articolului 5, care presupune un răspuns colectiv al NATO în cazul atacării unui stat membru, VJTF rămâne o componentă esențială de apărare, susțin oficiali ai Alianței.

'VJTF este pentru a răspunde unor situații de genul celor prevăzute în articolul 4 și asta intenționăm să facă', a declarat generalul de brigadă polonez Krzysztof Krol, adjunct al Corpului NATO Multinațional de Nord-Est. 'Dar luăm în calcul și aplicarea articolului 5 în planificare', a adăugat el.

Forța de reacție rapidă 'vârf de lance' este utilă în a preveni ca situații de genul celor prevăzute la articolul 4 — tactici militare înșelătoare, revolte civile sau infracțiuni la frontieră — să escaladeze într-un conflict armat, a spus gen. Krol. 'Planul a fost dezvoltat pentru a reacționa la amenințări hibride în zona noastră de operațiuni. Planurile noastre pot fi extinse în funcție de situație', a mai spus generalul.

Oficialii NATO cred că armata rusă intenționează să folosească astfel de măsuri 'hibride' pentru a submina, manipula sau a-i incita pe opozanți înainte de declanșarea unor ostilități deschise împotriva altui stat. NATO susține că astfel de tactici au fost utilizate pe față în Ucraina.

Un purtător de cuvânt al Alianței insistă că forța de reacție rapidă 'vârf de lance' este gata pentru desfășurare în termen scurt 'în toate situațiile posibile', inclusiv articolul 5. Dar, a recunoscut el, concentrarea de mijloace ale armatei ruse complică situația.

'Rusia are rachete antiaeriene și antinavă, atât pe mare cât și pe uscat, precum și aviație de luptă, cantonate la Kaliningrad Oblast și în alte părți ale teritoriului său, care pot acoperi zone uriașe', a spus purtătorul de cuvânt.

'Aceste concentrări de forțe ruse reprezintă provocări de care suntem pe deplin conștienți și de care ținem cont în planificare. Luăm în considerare aceste dimensiuni suplimentare pe măsură ce întărim și modernizăm mijloacele de apărare și descurajare, în perspectiva summitului de la Varșovia. NATO va face tot ce este necesar pentru a descuraja orice amenințare și a-i apăra pe toți aliații', a mai afirmat el.

AGERPRES