După alegerile parlamentare de duminică, în Polonia ar putea urma săptămâni sau chiar luni de incertitudini. Donald Tusk, liderul opoziţiei , a salutat rezultatul ca pe un semn al sfârşitului guvernării PiS, însă negocierile pentru formarea unei coaliţii guvernamentale ar putea dura mult.

Partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) a obţinut cel mai mare număr de voturi, însă nu mai dispune de o majoritate parlamentară. Conform sondajelor la ieşirea de la urne, formaţiunea naţionalistă va avea 198 de deputaţi din cei 460, în timp ce blocul liberal de opoziţie contează pe 248, după cum se arată într-un articol de pe Agerpres .

Președintele Duda nu ar vrea schimbarea actualului premier

Preşedintele republicii poloneze are la dispoziţie 30 de zile pentru a convoca noul parlament în prima sesiune, apoi alte 14 zile pentru a nominaliza un candidat la funcţia de premier.

Andrzej Duda, şeful statului, este un aliat al PiS şi a declarat deja că va desemna un reprezentant al partidului câştigător, ceea ce ar putea indica intenţia de a desemna un politician din această formaţiune - fie actualul prim-ministru, Mateusz Morawiecki, aflat la final de mandat, fie un coleg al acestuia.

Candidatul respectiv dispune de încă 14 zile de la data nominalizării pentru a cere un vot de încredere din partea parlamentului. Calendarul arată că parlamentul ar putea ajunge la vot abia la jumătatea lui decembrie.

Se poate ajunge inclusiv la alegeri anticipate

Pentru învestirea unui nou guvern este nevoie de o majoritate absolută în Seim, camera inferioară; cvorumul este de 230 de deputaţi, iar dintre aceştia numărul de susţinători ai guvernului trebuie să fie mai mare decât totalul celor împotrivă şi al abţinerilor. Dacă votul este negativ, iniţiativa revine Seimului, care are 14 zile pentru a nominaliza un alt premier. Şi acesta va trebui să obţină majoritatea absolută.

În caz de eşec al celei de-a doua tentative, va fi din nou rândul preşedintelui să propună un candidat - tot în termen de 14 zile, după care parlamentul trebuie să voteze în alte 14. La această a treia încercare, nu mai este însă nevoie de o majoritate absolută, ci doar de una simplă, iar guvernul rezultat ar putea fi minoritar.

Aceste noi etape ar putea prelungi procedura până în a doua jumătate a lui ianuarie. Dacă până atunci nu se ajunge la niciun rezultat, preşedintele ar urma să convoace alegeri anticipate.