Follow the money
Poate, acum, la început de mandat al unei noi majorități politice în toate instituțiile statului (președinție, guvern și parlament), n-ar strica un mic tablou sintetic al finanțelor noastre. Măcar pentru a ști de unde plecăm. Și ce ar trebui să facem, scrie profesorul Petrișor Peiu pe SpotMedia.ro .
Pentru a fi clar de la început: acești bani, cei 10 miliarde de euro, trebuie compensați cu ceva. Și nu avem decât trei surse: banii trimiși de românii care muncesc în străinătate, investițiile străine directe și fondurile europene. Și le-am pus în ordinea mărimii contribuției lor. Rețeta a ceea ce are de făcut noua majoritate politică este, deci, cât se poate de simplă în esența ei: mai multe fonduri europene atrase, mai multe investiții străine atrase și mai puține remiteri ale celor aflați la muncă în străinătate! Cam ăsta ar trebui să fie programul de guvernare în următorii 4 ani. Și în următorii 10 ani!
Cât de mult contează ceea ce trimit acasă românii plecați la muncă în străinătate? În anul 2017 aceștia au trimis 3,8 miliarde de euro (2,9 miliarde de euro din state UE și 0,9 miliarde de euro din afara Uniunii). În 2018 s-a ajuns la un total de 4,11 miliarde de euro (1,1 miliarde de euro din afra UE), iar în 2019 la incredibila sumă de 7,3 miliarde de euro (1,7 miliarde de euro din afara UE). Spre comparație, polonezii au trimis acasă doar 5,8 miliarde de euro (la o populație dublă față de a noastră), ungurii 4,2 miliarde de euro (o populație de două ori mai mică decât a noastră), bulgarii 2,1 miliarde de euro și cehii 3,45 miliarde de euro.
Sursa: AICI 
Sursa: AICI 
Sursa: AICI Dacă ne uităm la principalele fluxuri de transferuri personale care circulă prin Europa vom vedea că cea mai mare sumă (12 miliarde de euro) este trimisă acasă de francezii care lucrează în Elveția), iar a doua este cea trimisă acasă de francezii care lucrează în Luxemburg (5,8 miliarde de euro). Mai remarcăm și faptul că jumătate din banii care sunt trimiși în Italia (4,6 miliarde de euro) sunt trimiși de italienii care lucrează în Elveția și că peste 80% din banii care intră ca remiteri în Polonia (aproape 5 miliarde de euro) vin din Germania. Pentru România, jumătate din banii care ne intră aici ca remiteri vin din Germania (2,1 miliarde de euro din salarii și 450 de milioane de euro din transferuri personale) și Marea Britanie ( 850 de milioane de euro). Încă puțin peste un miliard de euro ne vin din Italia (616 de milioane de euro ) și Spania (430 de milioane de euro).
Peste o cincime din banii trimiși de cei care lucrează în Germania ajung în Polonia, iar câte 10% din acești bani se duc către Franța și România. Mai vedem și faptul că românii sunt principalii lucrători străini din Italia (pe primul loc ca remiteri de acolo) și ocupă locul doi în Spania (după marocani).
Sursa: AICI Hai să ne mutăm acum la tabloul investițiilor străine, cealaltă sursă majoră de echilibrare a deficitului uriaș de cont curent al României și să observăm cam cum stăm în tabloul general european: în 2018 aveam un stoc al investițiilor străine din UE de 74 de miliarde de euro. Spre comparație Polonia (o economie de două ori și jumătate mai mare decât a noastră) beneficia de un stoc de investiții străine din statele UE de 184,5 miliarde de euro, Ungaria (o economie de 60% din a noastră) de 86,6 miliarde de euro și Cehia (o economie de mărime similară cu a noastră) de 127 miliarde de euro.
Sursa: AICI Cât privește investițiile din afara statelor UE, România primise în total, la sfârșit de 2018, 7,32 miliarde de euro, Polonia 15,3 miliarde de euro, iar Ungaria peste 68,5 miliarde de euro!!!
Sursa: AICI Pentru a trage linie: România avea, la sfârșit de 2018, un stoc de aproape 82 de miliarde de euro investiții străine directe, Polonia unul de 200 de miliarde de euro, iar Ungaria un total fabulos de peste 150 de miliarde de euro. Adică, țara care a știut să-și folosească piața cel mai bine pentru a atrage investiții din afară rămâne Ungaria, care a reușit performanța să aducă acasă de două ori mai mulți bani investiți de străini decât noi, deși România are o economie aproape dublă față de cea maghiară.
A treia mare sursă de bani pentru echilibrarea deficitului de cont curent o reprezintă fondurile europene. Ei bine, România a primit de la UE 59 de miliarde de euro (până la sfârșit de aprilie 2020) și a plătit către UE contribuții de 19 miliarde de euro, adică a rămas cam cu 40 de miliarde de euro după 14 ani de apartenență la Uniune. Practic, o medie anuală cam de 3 miliarde de euro, cu un vârf de 5,85 miliarde de euro în 2016 (și încă 5 miliarde de euro în 2015). În ultimii trei ani, din relația cu UE ne-am ales cu o medie de 3 miliarde de euro anual. Mai rămâne să precizăm că un sfert din acești bani sunt destinați subvențiilor pentru agricultură, nefiind, așadar, destinați investițiilor propriu-zise.
Sursa: Ministerul de Finanțe Cu cine să ne comparăm, dacă nu cu Polonia și Ungaria? Hai să vedem cum stăm în context european. În anul 2017, România, cu 3,3 miliarde de euro, a fost al treilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene (după Polonia, peste 8 miliarde de euro și Grecia, cu 3,7 miliarde de euro). Ungaria se afla imediat după noi, cu un beneficiu net de puțin peste 3 miliarde de euro:
Sursa: AICI Dacă ne uităm la același indicator din perspectiva populației și calculăm beneficiul net pe locuitor, am primit cam 170 euro/locuitor, polonezii 216 euro/locuitor și ungurii 315 euro/locuitor. Ca amuzament, cel mai mare beneficiu l-au avut cei mai bogați europeni, luxemburghezii, cu 415 euro/locuitor!
Sursa: AICI Anul următor, în 2018, am mai căzut un pic și am ajuns, cu abia 3 miliarde de euro beneficiu net, pe locul 5 . Evident că primii sunt tot polonezii (peste 11,6 miliarde de euro beneficiu net), urmați de unguri (peste 5 miliarde de euro beneficiu net).
Sursa: AICI După atâtea cifre, corect ar fi să tragem și niște concluzii: pentru polonezi principala sursă de bani din exterior o reprezintă fondurile europene (105 miliarde de euro beneficiu net) apoi vin investițiile străine (78 de miliarde de euro în ultimii 14 ani) și abia pe locul trei remiterile polonezilor care muncesc în străinătate (48 de miliarde de euro în aceeași perioadă) (Sursa: AICI ).
La noi situația stă exact pe dos: cea mai mare sursă de bani din afară pentru România o constituie remiterile românilor care lucrează în străinătate (50 de miliarde de euro în ultimii 14 ani), pe locul doi sunt fondurile europene (40 de miliarde de euro beneficiu net) și tot pe acolo sunt și investițiile străine (40 de miliarde de euro în ultimii 14 ani – Sursa: AICI ) Cât despre Ungaria, ce să mai zicem: investițiile străine directe depășesc (150 de miliarde de euro) toate sumele intrate în România din afară în ultimii 14 ani!!!
Rețeta a ceea ce are de făcut noua majoritate politică este, deci, cât se poate de simplă în esența ei: mai multe fonduri europene atrase, mai multe investiții străine atrase și mai puține remiteri ale celor aflați la muncă în străinătate! Cam ăsta ar trebui să fie programul de guvernare în următorii 4 ani. Și în următorii 10 ani!
