Toată lumea stă stupefiată de rezultatul formidabil obținut de Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor, analiștii și experții în IT caută explicații savante privind maniera în care a folosit algoritmii TikTok, dar nimeni nu pare să meagă acolo unde e sediul materiei: la lege.

Legea spune clar că orice cheltuieli de campanie electorală trebuie raportate. Campania lui Călin Gerogescu, cel puțin cea de pe TikTok, lasă în urmă o problemă încă neelucidată: banii pe care i-a folosit candidatul în campania electorală – și mai ales proveniența lor. A raportat zero cheltuieli la AEP, desi e evident că, cel puțin pe TikTok, nu avea cum să publice atâtea mesaje fără niciun ban.

Legea pentru alegerea președintelui României spune, la articolul 52, că oricare dintre candidați poate contesta în trei zile de la închiderea urnelor, la CCR, rezultatul alegerilor, dacă acesta a avut loc „prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin”. Cele trei zile expiră miercuri seara.

Frauda este, în această lege, un termen generic, nu trebuie să aibă neaparat o conotație penală. Iar folosirea de fonduri nedeclarate apare a fi o fraudă în sensul legii electorale, altminteri nu ar fi fost reglementată.

Legea prevede că cererea de contestare a alegerilor „trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază”, dar cred că nimeni nu se așteaptă, în mod rezonabil, ca probatoriul în acest caz să aibă minuțiozitatea unui rechizitoriu, măcar din două motive: timpul foarte scurt aflat la dispoziție pentru constituirea dosarului (3 zile de la închiderea urnelor) și faptul că competitorii electorali nu au la îndemână instrumentele pe care le are un procuror în colectarea probelor.

Dar dinamica în care a crescut prezența lui Georgescu pe TikTok în ultimele săptămâni, pe de o parte, și cele zero cheltuieli raportate de către candidat, pe de altă parte, pot constitui temeiuri pentru a construi un caz.

Plus că avem, ca început de probă, și o timidă și cam tardivă acțiune a statului în acest caz: Biroul Electoral Central a dispus, în joia dinaintea alegerilor, retragerea reclamelor online ale candidatului Georgescu, pe motiv că nu ar fi folosit codul de identificare pe care legea îl obligă să îl atașeze pe fiecare material de promovare în campania electorală. Întrebarea e: se bagă cineva în contestarea alegerilor? Marcel Ciolacu, care ar fi cel mai interesat, a zis că nu contestă în niciun caz rezultatul primului tur - dar el se raporta strict la Elena Lasconi, cea care i-a suflat la mustață poziția a doua.

Dar ceilalți candidați? Cu avocați buni și cu o echipă de IT-iști competenți, cred că ar putea încerca.

Că de la numeroasele instituții ale statului, plătite tocmai ca să prevină asemenea manipulări sistemice și sistematice, nu avem la ce ne aștepta: le-au umplut cu tot felul de Godei, care se uită ca mâțu-n lână la „fenomenul Georgescu” și nu înțeleg nimic.

Dacă, totuși, vreunul dintre candidați își ia inima în dinți, poate măsurăm cu această ocazie și buna-credință a Curții Constituționale, care în cazul Șoșoacă s-a pretins foarte, foarte pro-europeană și pro-NATO, deși știm bine că nu e așa. Ba chiar putem spune că a catalizat „fenomenul Georgescu” cu acea decizie.