Ce a aflat, ce a înțeles și ce a făcut SRI în privința neo legionarismului și radicalismului de dreapta rezultă din raportul dat cetățenilor români, prin Parlament. În unul dintre ultimele rapoarte votate de Parlament, SRI a afirmat că există pericolul coagulării unui „pol naționalist care să acceseze palierul decizional central şi local”. Dar serviciul a analizat și a susținut că populația nu va adera la o asemenea ideologie, scrie hotnews.ro .

• SRI a considerat că multiplicarea online a mesajelor de extremă dreapta este „preponderent nesancționabilă legal”.
• Parchetul a clasat zeci de dosare în care s-a făcut propagandă neo legionară.
• După primul tur al alegerile prezidențiale, pe 24 noiembrie 2024, Institutul „Elie Wiesel” a dat un comunicat și a amintit că ”Marea majoritate a dosarelor investigate au fost clasate sau zac uitate în sertare. Unul dintre argumentele clasării este, „vorba nu a fost urmată de faptă”. Astăzi iată, mesajele au dat roade!”.
• Prin Strategia Națională de Apărare a Țării pentru 2020 – 2024, SRI, MAI și SIE aveau ca misiune: Prevenirea şi contracararea activităţilor cu impact negativ major în plan social derulate, ”derulate de grupuri de interese sau entităţi străine ostile, având ca scop alterarea procesului decizional statal sau vizând domenii relevante pentru securitatea naţională”.
• Ce scrie în rapoartele SRI la care cetățenii români au acces?

Ultimul raport privind activitatea SRI a fost votat de Parlament în octombrie 2023 și vizează activitatea Serviciului din 2020.

Parlamentul nu a analizat rapoartele SRI după epidemia de Covid-19. Iar rapoartele pentru 2021 și 2022 au fost aprobate doar în Comisia de control a activității SRI, nu și în plenul reunit. În lipsa unui vot în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului, nu au un caracter public.

„Polul naționalist” nu e un risc

Raportul din 2019 privind activitatea SRI, votat în Parlament, precizează că deși există intenția nouă pentru coagularea unui „pol naționalist”, aceasta nu reprezintă „perspective de inducere a unor factori de risc la adresa securității naționale”.

SRI considera că există o aderență scăzută la nivelul populației și „o lipsă de coeziune a structurilor sau nucleelor cu potențial extremist”.

În Raportul de activitate al SRI pe anul 2019, cînd se analizează Perspective în 2020, Serviciul interpretează astfel informațiile pe care ofițerii săi le-au obținut:

„Pe fondul acţiunilor derulate de grupurile de interese nelegitime, se vor manifesta în continuare probleme şi nereguli în implementarea proiectelor şi investiţiilor în infrastructura locală şi regională, fapt care va perpetua disparităţile de dezvoltare socio-economică.

Grupările autohtone cu potenţial extremist de dreapta şi-au menţinut acţiunile vizând creşterea credibilităţii şi legitimităţii în plan public. Un element de noutate este reluarea intenţiilor de coagulare în scopul constituirii unui „pol naţionalist”, care să acceseze palierul decizional central şi local.

Nu sunt perspective de inducere a unor noi factori de risc la adresa securităţii naţionale, date fiind aderenţa scăzută la nivelul populaţiei şi lipsa de coeziune a structurilor sau nucleelor cu potenţial extremist.

Mediul virtual a rămas, în continuare, principalul canal de propagare a ideologiei extremiste, fără a implica modalităţi de manifestare violente.

Deşi există preocupare pentru creşterea vizibilităţii şi importul de expertiză, extremismul de stânga se află într-o etapă de construcţie-definire şi nu implică, de regulă, un mod de manifestare violent. Capacitatea de mobilizare este redusă, nucleele extremiste de stânga/anarhiste neavând influenţă şi aderenţă publică semnificativă”.

SRI a susținut că extrema dreaptă folosește „Modalități de acțiune preponderent nesancționabile legal”

Următorul Raport al SRI, despre anul 2020 a fost votat în Parlament în octombrie 2023. În el există referiri despre cum a analizat și înțeles SRI mișcările de extremă dreapta.

„Ideologia de extremă dreapta a înregistrat o diversificare a formelor de propagare a mesajelor extremiste, remarcându-se translatarea lor în mediul online. Spectrul autohton a continuat să adopte un discurs și modalități de acțiune preponderent nesancționabile legal. Au fost evidențiate demersuri vizând promovarea ideologiei și creșterea vizibilității pe scena publică”, a transmis SRI parlamentarilor.

Analiza SRI a fost, așadar, că majoritatea acțiunilor online ale extremei drepta nu sunt legal sancționabile. Așa s-a întâmplat ca, ani de zile, nici poliția, nici Parchetul să nu sancționeze:

• Propaganda legionară
• Comemorările lui Zelea Codreanu (precum cea de la Tâncăbești recent)
• Afișarea de simboluri legionare inclusiv în școli și în tabere pentru copii

Dintr-o dată, sâmbătă, au considerat că legionarismul este „sancționabil legal”

După ce a apărut ceea ce CSAT a numit interferența unui actor statal în alegerile prezidențiale din România și după ce presa de investigații a dezvăluit relația extrema dreaptă – Călin Georgescu – Rusia, autoritățile au acționat altfel.

Sâmbătă dimineață, în mai multe localități din România, poliția a pus în executare mandate judecătorești de percheziție, în căutarea celor care au lansat amenințări neo-legionare înaintea turului 2 al alegerilor prezidențiale, precum și în alte dosare de extremism.

În doar câteva zile, atitudinea forțelor de ordine din România s-a schimbat în fața rețelelor de extremă dreaptă, „care ani de zile au fost tolerate la noi”, au povestit angajați ai Roma for Democracy România, într-un dialog cu HotNews , după ce fuseseră amenințați cu moartea. Lor li s-au trimis amenințări, simboluri legionare și imagini cu arme.

De asemenea, Parchetul a descins și la cei care au organizat acțiunea de comemorare legionară de la Tâncăbești. Aceeași acțiune fusese clasată de justiția în anii precedenți.

Institutul „Elie Wiesel” reclamase o ceremonie neolegionară identică, la Tâncăbești, dar parchetul a clasat cazul. Institutul a atacat clasarea, iar judecătorii au obligat Parchetul să reia cercetările. Cazul a fost din nou clasat.

Într-o reacție recentă, de după turul 1 al prezidențialelor Institutul ”Elie Wiesel” a spus despre felul în care autoritățile și justiția a tratat extrema dreaptă: ”Marea majoritate a dosarelor investigate au fost clasate sau zac uitate în sertare. Unul dintre argumentele clasării este, „vorba nu a fost urmată de faptă”. Astăzi iată, mesajele au dat roade!”.

S-a desființat în iulie 2024 Direcția Apărarea Constituției?

HotNews a întrebat, recent, SRI dacă „Este adevărat că principala structură care avea ca rol combaterea vulnerabilităților care au apărut la aceste alegeri, Direcția Apărarea Constituției, a fost desființată în iulie 2024?”.

Direcția Apărarea Constituției era structura care, prin organizarea SRI, avea ca obiectiv lupta cu amenințările extremiste și cu vulnerabilitățile apărute acum, conform documentelor desecretizate de către CSAT.

Potrivit informațiilor HotNews, din surse la curent cu evoluția evenimentelor în SRI, activitatea acestei direcții urma să fie înlocuită de un sistem informatic care să analizeze în mod automat rapoartele altor structuri din SRI.

Serviciul Român de Informații nu a răspuns, până la ora publicării acestui articol, la întrebarea redacției.

Strategia Națională de Apărare a Țării: noile tehnologii vor fi folosite de grupări teroriste sau extremiste

Un document esențial unde se vede care au fost obligațiile SRI este Strategia Națională de Apărare a Țării pentru 2020 – 2024 . Ea a fost adoptată de Parlament pe 30 iunie 2020 și a fost publicată în Monitorul Oficial.

Strategia a devenit sarcină de natură militară pentru SRI, MAI, SIE și alte instituții. Strategia trasa ca obiective naționale de securitate:

• Prevenirea şi contracararea activităţilor cu impact negativ major în plan social şi asupra intereselor economice ale României, derulate de grupuri de interese, grupări de criminalitate organizată transfrontalieră sau entităţi străine ostile, având ca scop alterarea procesului decizional statal sau vizând domenii relevante pentru securitatea naţională;
• Creşterea eficienţei sistemelor naţionale de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză, interne şi externe, militare sau de natură civilă, mecanismelor de cooperare interinstituţională şi capabilităţilor de combatere a ameninţărilor asimetrice şi hibride, capabile să asigure rezilienţa statului în situaţii de urgenţă ori de criză şi să permită funcţionarea continuă a instituţiilor şi a serviciilor esenţiale;
• Prevenirea şi contracararea ameninţărilor generate de acţiunile informative ostile, precum şi consolidarea sistemului de protecţie a informaţiilor clasificate la nivel naţional;
• Asigurarea exercitării neîngrădite, de către cetăţeni, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale;
• Buna funcţionare a justiţiei, şi asigurarea ordinii de drept;

SRI a spus că a reușit „Prevenirea acțiunilor spectrului extremist”

Revenind la raportul SRI pe 2021, ultimul la care cetățenii au acces, Serviciul Român de Informații a spus, la succese operaționale, că a reușit:

”Prevenirea acțiunilor spectrului extremist sau ale unor persoane auto-radicalizate pe linia instrumentării unor acțiuni de tensionare a climatului de stabilitate socială și/sau care puneau în pericol viața unor demnitari”.

Ca priorități de securitate națională, SRI a remarcat:

• Pe termen mediu şi lung, mediul de securitate intern va continua să fie influenţat de provocări asociate:tendinţelor de radicalizare a registrului discursiv sau acţional de factură extremistă
• Persistă un risc de creştere, punctuală şi imprevizibilă, a acţiunilor extremiste, în funcţie de anumite evoluţii ale vieţii sociale sau în siajul evoluţiilor fenomenului la nivel european.
• Utilizarea noilor tehnologii de către entităţi ale criminalităţii organizate şi infracţionalităţii cibernetice, grupări şi organizaţii cu profil terorist sau extremist şi actori interesaţi să dezvolte acţiuni ofensive se va situa pe un trend ascendent.

O direcție de acțiune la care SRI s-a angajat a fost prevenirea reacţiilor şi tendinţelor radicale sau extremiste în societate.

La perspective pentru 2021, SRI a analizat că „este posibilă o accentuare a retoricii extremiste”.

Parlamentul nu a votat rapoartele SRI pentru 2021, 2022, 2023, deci nu există informații oficiale despre avertizările trimise de serviciul special către reprezentanții cetățenilor români.