Întotdeauna m-a impresionat Sâmbăta Învierii lui Lazăr și Floriile, cu Intrarea Domnului Nostru Iisus Hristos în Ierusalim. Aceste două sărbători creștine legate de Mântuitor sunt o pregustare a Paștilor Învierii Domnului. Acestea anunță bucuria Învierii și înfrângerea morții. Nu întâmplător în sâmbăta lui Lazăr biserica noastră ortodoxă oficiază parastasele morților – Moșii de Primăvară, ca o rememorare a Tainei Învierii lui Lazăr care a fost trezit din morți de Iisus Hristos chiar înainte de crucificarea și Învierea Domnului Nostru a treia zi după deces. Învierea lui Lazăr ne pregătește sufletește pentru bucuria Învierii, de dincolo de mormânt. Evanghelistul Ioan relatează (Ioan 11) că, în ajunul intrării Sale în Ierusalim, cu câteva zile înainte de Patimile Sale, Mântuitorul Iisus Hristos a venit în Betania, chemat fiind de surorile lui Lazăr (prieten al lui Iisus), Marta și Maria, în casa cărora Iisus a fost găzduit de mai multe ori pe timpul activității sale publice (Luca 10, 38-42). Lazăr era bolnav, așa că surorile au trimis după Iisus, ca să vină în casa lor și să-l vindece. Dar, Lazăr a murit până la venirea lui Iisus, și așa are loc marea minune a învierii lui Lazăr, care, deși mort de patru zile și depus în mormânt, este readus la viață de către Mântuitorul. Atunci mulți dintre evreii care se găseau acolo au crezut în El (Ioan 11, 45). Sâmbăta lui Lazăr și Duminica următoare acesteia fac legătura între Postul mare și Săptămâna Mare. Învierea prietenului său Lazăr este zguduitoare. Arată cum dragostea și prietenia înving întotdeauna moartea. În momentul când au sosit în Betania, Lazăr era mort și îngropat de patru zile. Marta, una din surorile lui Lazăr, l-a întâmpinat pe Iisus și i-a spus, cu reproș: „Dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”, dar Iisus a asigurat-o că fratele ei va învia și a spus: „Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în mine, chiar dacă va muri, va trăi. Și oricine trăiește și crede în mine în veci nu va muri. Crezi tu aceasta?” Apoi Iisus a spus: „Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?” Așa că au ridicat piatra. Iisus și-a ridicat ochii în sus și a zis: „Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat. Eu știam că întotdeauna mă asculți, dar am zis așa pentru mulțimea care stă aici, ca să creadă că tu m-ai trimis.” După ce a spus aceasta, Iisus a strigat cu voce tare: „Lazăre, vino afară!” Mortul a ieșit, cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză și cu fața înfășurată cu o maramă. Iisus le-a spus lor: „Dezlegați-l și lăsați-l să meargă”.

Învierea lui Lazăr anunță învierea la Judecata de Apoi a tuturor celor ce cred în Iisus Hristos. Învierea lui Lazăr reprezintă un moment ce l-a înfiorat pe Însuși Mântuitorul și pe cei prezenți. E bucuria și certitudinea Învierii oamenilor curățați și iertați de păcatul strămoșesc. Vestea Învierii lui Lazăr s-a răspândit cu iuțeală în Ierusalim. Evreii l-au primit pe Iisus Hristos ca un Împărat lumesc, ca un izbăvitor al poporului evreu și eliberator al Israelului de sub ocupația Imperiului roman. Fariseii și cărturarii nu au înțeles că Iisus era Mesia venit să izbăvească lumea de păcat, să o pregătească și să o mântuiască pentru Împărăția cea veșnică a lui Dumnezeu. ”A doua zi, mulţimea cea mare, care se adunase la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, a luat ramuri de finic şi a ieşit întru întâmpinarea Lui şi striga: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel! Şi Iisus, găsind un asin tânăr, a şezut pe el, precum este scris: Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine şezând pe mânzul asinei. Acestea nu le-au înţeles ucenicii Lui la început, dar, când S-a preaslăvit Iisus, atunci şi-au adus aminte că acestea erau scrise despre El şi că acestea I le-au făcut Lui. Aşadar, dădea mărturie mulţimea care era cu El când l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi. De aceea L-a şi întâmpinat mulţimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta.” (Ev. Ioan 12, 1-18). Cei care l-au slăvit atunci, la câteva zile L-au trimis pe cruce: ”Răstignește-L!”. Gloria și slava aparțin doar lumii acesteia trecătoare. Nu pentru acestea a venit Iisus în Israel. Floriile erau atunci o sărbătoare legată de primăvară și de renașterea naturii. Termenul Florii este legat de mitologia romană, crezându-se că ar proveni de la Flora, zeița florilor, dar și a rodirii cerealelor, pomilor fructiferi și a plantelor din grădini. În cinstea ei erau organizate serbările de primăvară numite Floralia, care se desfășurau în luna aprilie. Pentru că popoarele păgâne au fost convertite la noua religie, iar Biserica ar fi dat un alt conținut acestei sărbători, un conținut legat de Intrarea Mântuitorului în Ierusalim și de înnoire a lumii prin Jertfa și Învierea Lui din morți.

Sâmbăta lui Lazăr și Floriile – Intrarea Domnului în Ierusalim sunt cele două sărbători legate între ele, care prefigurează bucuria de Paști. Sunt sărbători care anunță Învierea și mântuirea umanității prin suferințele și patimile suferite de Iisus Hristos care prin jertfa sa ne-a răscumpărat de păcatul strămoșesc și ne-a deschis Calea Învierii și Mântuirii. Prin Învierea lui Lazăr, Domnul Nostru Iisus ne-a arătat nouă păcătoșilor că doar prin El ne putem mântui și învinge moartea și porțile iadului, iar la Florii, Iisus ne-a arătat că bucuria vieții nu constă în slava deșartă a florilor de finic și în scandările lumești de ”Osana”, care sunt trecătoare, ci doar în asumarea Crucii care este singura cale biruitoare, răscumpărătoare și mântuitoare. Bucuriile credinței nu provine slavă și din perfecționarea vieții lumești, ci din primenirea sufletului prin post, smerenie, rugăciune, iertare și mai ales prin calea hristică, care este singura ce ne poate duce la Înviere și mântuire. Învierea lui Lazăr este de fapt o anunțare a Învierii noastre a tuturor, o prefigurare a Paștilor cele nemuritoare, iar Intrarea Domnului în Ierusalim o pregustare a celei de-a doua veniri a lui Iisus Hristos la Judecata de Apoi. Cele două momente anunță răstignirea pe Golgota a lui Iisus și ne arată că doar Crucea este singura cale spre Înviere și intrare în Cetatea lui Dumnezeu. Învierea lui Lazăr și Floriile ne pregătesc sufletește și tainic pentru bucuria deplină de a spune în Ziua de Paști: Hristos a Înviat cu moartea, pre moarte călcând!”

Ionuț Țene/ napocanews.ro

Distribuie Distribuie Comentarii