Foarte interesante amănunte...
Regina Maria este un simbol regal al României și rolul ei în recunoașterea internațională a Marii Uniri și a României Mari este fundamental. Totuși istoriografia noastră, enciclopediile, wikipedia și, în general, presa sau opinia publică ne-o prezintă pe Regina Maria ca o prințesă englezoaică, deși realitatea istorică a fost total alta. Regina Maria s-a tras din familia imperială rusească a Romanovilor, asta explică ardoarea sa în credința creștin-ortodoxă care nu a părăsit-o niciodată. Regina Maria a fost fiica prințesei – Marea Ducesă Maria Alexandrovna care s-a născut la 17 octombrie 1853 la Țarskoe Selo. A fost al șaselea copil și singura fiică care a supraviețuit copilăriei, dintre cei opt copii, a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei și a soției acestuia, Maria Alexandrovna. Mama reginei Maria a fost fiica preferată a țarului rus reformator Alexandru al II-lea, care a plâns când a pierdut războiul Crimeii în 1855 și a fost cel care a desființat în 1861 iobăgia în Rusia, introducând reforme ample în educație, prin deschiderea universităților tinerilor săraci. Alexandru al II-lea a murit asasinat la 1881 de un comando anarhist de inspirație marxistă. Alexandru al II-lea a acceptat ca fiica sa iubită să se căsătorească cu un prinț regal englez pentru a apropia Rusia de Anglia.
În timpul unei vizite a rudelor materne, la Jugenheim, în vara anului 1868, Marea Ducesă Maria Alexandrovna, pe atunci în vârstă de 15 ani, l-a întâlnit pe Alfred, Duce de Edinburgh. Prințul Alfred, al doilea fiu al reginei Victorie, era un tânăr timid și frumos cu o carieră în marina navală britanic. A fost dragoste la prima vedere. Regina Victoria a acceptat cu greu să își dea acordul căsătoriei fiului său cu prințesa rusă. La fel și Alexandru al II-lea, care a acceptat căsătoria doar dacă nunta va fi la Sank Petersburg și oficiată în fastuos în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. Invitații englezi au fost primiți la Palatul de Iarnă, iar nunta s-a bucurat de somptuozitatea slujbei creștin-ortodoxe, după o scurtă ceremonie plicticoasă la capela anglicană. Mama Reginei Maria a rămas creștin-ortodoxă, chiar și atunci când a locuit la Palatul Regal britanic sau la Balmoral, unde avea dese certuri cu soacra, regina Victoria de un egoism și o zgârcenie proverbială. Faptul că Maria Alexandrovna era persecutată pentru credința sa ortodoxă de regina Victoria, țarul Alexandru al II-lea era gată să declare război Marii Britanii. În acest duh ruses și creștin ortodox a crescut micuța prințesă, viitoarea Regină Maria născută în 1875 la Eastwell Park (Kent). Ca singura fiică a Țarului, Marea Ducesă Maria Alexandrovna avea precedență asupra tuturor Marilor Ducese ale Rusiei. Prin urmare, era profund ofensată de necesitatea de a-i acorda prioritate în Anglia Prințesei de Wales. De la naștere, Maria Alexandrovna a purtat titlul de Înălțime Imperială; odată ce s-a căsătorit ea a devenit doar Alteță Regală. Ducesa de Edinburgh a avut deosebită plăcere de a-și expune magnificele ei bijuterii.
Prințesele britanice erau în mod clar geloase pe diamantele ei, inclusiv regina Victoria. Meriel Buchanan, fiica ultimului ambasador britanic în Rusia Imperială descrie următoarea scenă: „Regina a comparat tiara Ducesei cu cele ale propriilor fiice, ridicând din umeri ca o pasăre a cărei penaj a fost ciufulit, cu colțurile gurii trase în jos și cu o expresie pe care cei care au cunoscut-o au învățat să se teamă”.Și nu a fost o surpriză ca micuța Maria, care a luat numele mamei sale Maria Alexandrovna, chiar dacă a fost botezată în ritul anglican să participe la slujbele ortodoxe din capela palatului regal a Marii Britanii. Câteodată, Marea Ducesă Maria Alexandrovna le permitea acestora să intre în capela privată. Acolo, Maria o însoțea pe Marea Ducesă, fiind fascinată de mirosul de tămâie și de icoanele vechi. Într-o scrisoare din februarie 1907, ducesa de Coburg îi scria fiicei sale: „Am sperat atât de mult că vei deveni și tu ortodoxă de dragul copiilor”. Au fascinat-o mai ales de catedrale rusești în anii tinereții, când a călătorit în Rusia la familia sa. Ajunsă în România, tânăra Principesă de Coroana a fost în continuare atrasă de aspectele pitorești ale bisericii noii sale patrii. Măritată cu un soț catolic, Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, Maria a avut obligația de a-și crește copiii în religia oficială a țării. De altfel Regina Maria când era prințesă s-a întâlnit de nenumărate ori în Rusia sau în Anglia cu prințul și apoi țarul Nicolae al II-lea care îi era văr. A fost mereu mândră de înrudirea cu casa imperială rusă. După căsătoria cu moștenitorul tronului României, Ferdinand, l-a invitat pe vărul său Nicola al II-le de mai mult ori în țară. Mariajul lui Ferdinand cu Maria propulsa astfel familia regală a României într-un club extrem de select. Maria a păstrat mereu o relaţie cu rudele ei britanice şi ruseşti. În pragul Primului Război Mondial, graţie ei, dar şi înţelepciunii bătrânului rege Carol I, se ajunsese foarte aproape de o nouă alianţă dinastică. În martie 1914, Ferdinand călătoreşte la Sankt Petersburg unde discută cu ţarul Nicolae al II-lea despre apropierea dintre Rusia şi România, dar şi de o eventuală căsătorie a fiului său, prinţul Carol, cu marea ducesă Olga a Rusiei, una dintre fetele ţarului. Acelaşi subiect a fost pe tapet şi în luna iunie, când imensul iaht „Standard” al familiei imperiale a Rusiei acosta la Constanţa. Era momentul de glorie al lui Carol I, după 48 de ani de domnie. Pentru o zi, esplanada de la Constanţa şi perla oraşului, Cazinoul, au fost scena unor evenimente memorabile. Regele Carol purta uniforma şi bastonul de feldmareşal rus primit de la ţar cu câţiva ani înainte. Colonada Cazinoului a devenit loja din care au asistat la paradă regina Elisabeta a României, ţarina Alexandra a Rusiei, viitoarea regină Maria a României şi cele patru mari ducese, fiicele ţarului, împreună cu fratele lor ţareviciul Aleksei. Este emblematică o fotografie cu regele Carol I, ţarul Nicolae al II-lea şi viitorul rege Ferdinand, realizată pe terasa de la Cuibul Reginei, reşedinţa reginei Elisabeta din portul Constanţa. Dar şi imaginea cu cele două familii, regală şi imperială, reunite pe puntea de onoare a iahtului ţarist. (vezi https://www.digi24.ro/fara-categorie/legaturile-regelui-mihai-cu-dinastia-romanovilor-846124).
În septembrie 1916, Maria i-a scris disperată vărului Nicky (Nicolae al II-lea) de la Petersburg. „Trimite-ne ajutorul de care avem nevoie imediat. Ne găsim în faţa unor forţe militare mult mai mari decât ne-am fi aşteptat noi în urma promisiunilor care ni s-au făcut. Numai tu poţi să ne ajuţi şi trebuie să ne ajuţi, Nicky!”, scria Regina Maria. Astfel se explică și încrederea Reginei Maria de a permite transferul tezaurului României în Rusia la vărul său în 1917, chiar și în vara aceluiași an când Rusia era condusă de un guvern burghez și aplana spectrul bolșevismului. Încrederea sa în casa imperială rusă era neclintită. E un aspect istoric puțin cercetat de istorici. Dacă în decembrie 1916 tezaurul țării putea fi pus la păstrare la vărul său Nicolae al II-lea după căderea de la tron în martie 1917 nu mai era nicio justificare de a fi dusă o nouă tranșă din tezaurul românesc la Moscova. Originile creștin-ortodoxe și rusești din stirpea marii familii țariste a Romanovilor a urmat-o toată viața pe Regina Maria, explicându-se astfel propensiunea sa spre biserica ortodoxă și pentru fastul rusesc în casa regală românească imediat după Marea Unire de la 1918. Vezi încoronarea de la Alba-Iulia din 1922. Regina Maria s-a purtat ca o mare regină conștientă de originea sa etnică și religioasă creștin-ortodoxă din familia imperială rusă. A murit în vara lui 1938 fiind înmormântată la Curtea de Argeș, ca o mare regină a poporului român, simbolic în cripta domnitorilor români întemeietori ai Țării Românești din secolul al XIV-lea.
Ionuț Țene/ napocanews.ro