Bombele speciale BLU-109 (derivate din MK 84) au fost folosite pentru a ataca buncărul în care se afla șeful Hezbollah, Hasan Nasrallah. Bombele pot sparge structuri din beton armat cu o grosime de până la 1,8 metri. Un scurt videoclip lansat de armata israeliană arată un F-15 israelian care decolează cu câteva dintre aceste bombe atașate de ele.

Un videoclip postat pe X arată lansarea a opt avioane care transportă cel puțin 16 bombe, fiecare având o greutate de aproximativ 907 kilograme, a relatat Washington Post.

Printre acestea au fost observate și bombe BLU-109/B echipate cu un dispozitiv de ghidare pentru lovituri precise, denumit JDAM. Avioanele se pregăteau să atace un buncăr din suburbiile sudice ale Beirutului.

Unele dintre avioane erau prea departe pentru a fi observate clar, însă cele mai apropiate de cameră transportau aceste bombe. În videoclip au fost recunoscute două avioane F-15, unul dintre ele transportând șase dintre aceste bombe. Avioanele F-15 s-au întors seara fără armament.

Numărul exact de bombe folosite nu este clar, a menționat postul de televiziune Al Jazeera, citând un expert propriu, care a estimat că au fost lansate 85 de bombe, deși această cifră pare improbabilă. Un simplu calcul — opt avioane cu șase sau șapte bombe fiecare — indică un total de 48 sau 56 de bombe. Totuși, nu este cert dacă toate avioanele transportau doar aceste bombe.

Bombele americane BLU-109

Bombe BLU-109 cu dispozitive JDAM de ghidare/ Foto: US Air Force

Componentele BLU-109/B, care alcătuiesc împreună GBU-31, au fost recent transferate în Israel de către SUA, a declarat pentru AP cercetătorul în criză și arme Richard Weir, de la Human Rights Watch.

Israelul a achiziționat bombe BLU-109/B din Statele Unite și le-a utilizat nu doar în atacurile aeriene din Fâșia Gaza pentru a distruge tunelurile Hamas, ci și în Liban. Datorită îngrijorărilor legate de numărul tot mai mare de victime civile, președintele Joe Biden a suspendat livrările de bombe către Israel în luna mai a acestui an.

Bomba BLU-109/B este derivată din bomba clasică Mk 84. Aceasta cântărește aproape 900 kg, iar încărcătura explozivă cântărește aproape un sfert de tonă. Carcasa este modificată astfel încât bomba să poată penetra betonul armat de până la 180 cm grosime. De aceea, corpul bombei este cilindric, cu un vârf conic. Este forjat dintr-o singură bucată de oțel cu grosimea de peste 2,5 cm, în timp ce Mk 84 clasic are o grosime de doar 1,2 cm.

Nu există găuri în partea conică din față, pentru a-i maximiza rezistența. Aprinderea întârziată este montată în spate, astfel încât bomba explodează numai după ce străpunge betonul armat, folosind în principal energia cinetică.

Bomba poate fi folosită în mai multe versiuni, care diferă prin sistemul de ghidare. Poate fi ghidată electro-optic (denumită atunci GBU-15) sau prin laser (Paveway). Cele mai utilizate versiuni sunt GBU-24/A, Paveway și JDAM.

Acest tip de bombă a fost folosit și în 2003, la începutul războiului din Irak, într-un atac asupra unui buncăr în care se presupunea că se ascunde Saddam Hussein, deși el nu se afla acolo.

La Beirut, aceste bombe au fost folosite pentru a distruge patru sau șase blocuri turn, buncărul fiind situat la aproximativ 53 de metri de o școală ONU, conform unor surse israeliene. SURSA: defenseromania.ro