Procurorul șef european, Laura Kovesi, a scăpat de o eventuală condamnare de la 1 la 5 ani pentru acțiuni de crimă organizată și represiune nedreaptă prin prescrierea dosarului în care era anchetată. Dar, știind că de mare e dorința de cinste și dreptate a șefei EPPO, e de la sine înțeles că ea va refuza clasarea dosarului, care ar lăsa să plutească veșnic dubii asupra sa, și va solicita oficial ignorarea prescripției și continuarea acțiunii în Justiție, nu-i așa? Ce fapte a comis Kovesi pe cînd conducea DNA și au ajuns în ancheta SIIJ, așa cum reiese din dosarul procurorului de caz:

„Probele administrate în cauză dovedesc faptul că procurorul-șef Kovesi Laura Codruța l-a determinat, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispozițiile pe care le-a luat cu privire la rechizitoriul nr. 308/P/2015 și prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcții de conducere din cadrul D.N.A. – Structura Centrală, pe procurorul-șef secție Popovici Gheorghe să confirme, fără vinovăție, un rechizitoriu nelegal și netemeinic și să dispună, astfel, trimiterea în judecată a cinci persoane, la data de 28 iunie 2016, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată, ceea ce constituie un număr de cinci infracțiuni de complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal în ref. la art.48 alin.1 Cod penal, raportat la art.283 alin.1 Cod penal (cinci infracțiuni)”.

Acuzații grave, devoalînd dorința de trimite intenționat după gratii oameni nevinovați.
Numai că a salvat-o scurgerea timpului:

„În consecință, constatînd că referitor la infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, prevăzut de art. 367, Cod penal și represiune nedreaptă prevăzută de art.283 Cod penal sunt împlinite termenele de prescripție a răspunderii penale prevăzute de dispozițiile art.154 alin.1, din Codul penal, în cauză se va dispune o soluție de clasare față de magistratul procuror Kovesi Laura Codruța, deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale”.

Ce trebuie reținut de aici:
Cel mai important aspect este că soluția de clasare față de Laura Kovesi nu a fost dată pe motiv că faptele nu au existat sau nu au fost probate, ci este întemeiată pe motiv de prescripție. Practic, procurorul Mihai-Eduard Ilie nu infirmă în ordonanța sa niciuna dintre acuzațiile reținute de SIIJ. Niciuna dintre aceste constatari nu a fost contrazisă de procurorul PICCJ, care, repetăm, nu a dispus clasarea cauzei pe motiv că “fapta nu există” (art.16 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală), “fapta nu este prevazută de legea penală sau nu a fost săvîrșită cu vinovăția prevazută de lege” (art.16 alin.1 lit.b din Codul de procedură penală) ori “nu există probe că o persoană a săvîrșit infracțiunea” (art.16 alin.1, lit.c din Codul de procedură penală). Procurorul Mihai-Eduard Ilie a închis dosarul Laurei Kovesi strict în temeiul art.16 alin.1 lit.f) din Codul de procedură penală: „a intervenit prescripția”. Mai exact, procurorul Ilie a stabilit că acțiunea penală nu mai poate fi exercitată, întrucît fapta de constituire de grup infracțional organizat s-a prescris în 2021, iar fapta de complicitate la represiune nedreaptă la 21 iunie 2021. Așadar: Laura Kovesi a luat clasare nu pentru că faptele pentru care fusese făcută suspectă nu au existat, ci pentru că ele sunt prescrise. Ceea ce înseamnă că cel mai important magistrat al Europei, zeița Justiției bătrînului continent, ar urma să își petreacă restul zilelor cu imensa suspiciune plutind deasupra ei că a fentat pușcăria doar pentru că procurorii s-au mișcat prea lent. Un lucru care pentru o persoană avînd caracterul și cinstea Laurei Kovesi nu poate fi admisibil, în opinia noastră.
Ceea ce nu lasă loc decît pentru un scenariu: fosta șefă a DNA va face plîngere împotriva ordonanței de clasare, în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia, și va cere continuarea anchetei penale și, ulterior, a procesului. (Bogdan Tiberiu Iacob)/ inpolitics.ro

Distribuie Distribuie Comentarii