Foarte interesante amănunte...
În anul 1989, la postul de Radio Europa Liberă se anunța aproape seară de seară, că dictatorul Nicolae Ceaușescu dorește să producă bomba atomică, devenind astfel un pericol pentru pacea mondială. În Ungaria vecină, unde prim-secretarul Janos Kadar pierdea puterea în favoarea reformiștilor din partid, se organizau manifestări la Budapesta împotriva construirii bombei atomice de către Nicolae Ceaușescu, care devine astfel un pericol pentru pace și care este considerat un dictator sângeros împotriva minorităților din Ardeal. Propaganda realizării bombei atomice în 1989 de către regimul ceaușist, a prins la populație și mulți români se temeau la propriu de un război mondial în care țara noastră va folosi bomba atomică ca să se apere. Într-un articol din data de 11 iulie 1989, Gyula Horn – ministrul de externe al Ungariei, se plângea în ziarul american New York Times că România “amenința militar” țara vecină. La acel moment, România a găzduit un summit al Pactului de la Varșovia, echivalentul NATO între statele comuniste din Europa. În realitate, ideea producerii bombei atomice de către Ceaușescu nu a fost o inițiativă din 1989, folosită de radio Europa Liberă și Budapesta în scop propagandistic de a lovi în regimul ceaușist, ci cu mult mai veche. Ceaușescu i-a spus lui Georghe Bush că România poate deveni o putere nucleară în anul 1983. Acesta era atunci vicepreședinte SUA și a vizitat Bucureștiul. Bush a devenit imediat îngrijorat, afirmând că România are relații apropiate cu Libia, Irakul și Iranul. Ceaușescu l-a asigurat însă că nu va furniza secretele legate de arma nucleară, potrivit unui interviu cu Ștefan Andrei, publicat în 2011 în ziarul Adevărul. Inclusiv Pakistanul dorea colaborarea cu România pentru producerea unei bombe atomice. România ar fi devenit a patra putere nucleară a Europei după URSS, Anglia și Franța.
În 1992, s-a descoperit la Institutul de Cercetări Nucleare din Mioveni o cantitate 100 de miligrame de plutoniu. Potrivit site-ului rus Forum.msk din 2009, inspecțiile agenției au arătat că, începând cu anul 1985, România a desfășurat experimente secrete în vederea obținerii pe cale chimică a plutoniului și a uraniului îmbogățit. Încă de la începutul anilor `70, după ca a naționalizat Securitatea, Nicolae Ceaușescu avea de gând să producă bomba atomică pentru a apăra regimul și suveranitatea României, așa cum o înțelegea el, adică în parametrii socialismului multilateral dezvoltat. După 1970, România era un stat puternic industrializat, respectat pe plan internațional și avea o creștere economică demnă de invidiat de către toate marile puteri. Nicolae Ceaușescu se dorea liderul Mișcării Țărilor Nealiniate după moartea mareșalului iugoslav I.B. Tito. În decembrie 1985, regimul Ceauşescu a autorizat realizarea unor experimente nucleare secrete la Piteşti. Ceaușescu era conștient că doar fabricarea bombei atomice va asigura independența națională a României între cele două blocuri de putere sovietic și american în timpul războiului rece. Tânărul căpitan de securitate Ioan Bâlbă a fost numit șeful securității orașului Făgăraș în 1974. A fost ales pentru că era originar din zonă și contribuise din partea Securității la urmărirea partizanilor anticomuniști. Era un tânăr dornic de a face carieră și a se afirma în Securitate. În 1975 se împlineau 50 de ani dela înființarea Combinatului Chimic Făgăraș și partidul comunist se pregătea să organizeze mari manifestări. Ceaușescu insistase să se investească tehnologie modernă occidentală în combinat, iar activiștii locali se implicau să-l primească bine pe tovarășul secretar-general. Era prima vizită a lui Ceaușescu la Combinat. Căpitanul Bâlbă a organizat standul cu produse industriale al Combinatului. Ceaușescu a venit în vizită însoțit de Mihail Florescu, ministrul petrolului și industriei, Ioan Avram, ministrul construcțiilor de mașini și inginer Teodor Șuteu, directorul Combinatului. Ceaușescu se apropie de stand și-l cheamă pe inginerul Șuteu, directorul Combinatului, care îi explica marile realizări și produsele platformei industriale. La un moment dat Ceaușescu îl oprește pe Șuteu și îl întreabă ferm: ”-Tovarășe director, dar o bombă atomică puteți face?” Cei prezenți au înghețat crezând că Ceaușescu glumea, dar căpitanul Bâlbă vedea că secretarul-general nu glumea și vorbea serios. Deși alb la față inginerul Șuteu, directorul Combinatului, își ridică fruntea mândru și răspunde hotărât: ”Da, dacă ne dați ordin”. Și directorul s-a pus pe treabă, așa cum confirmă cartea ”Trădarea României socialiste în viziunea unui ofițer de securitate” (Corvin Lupu, Ioan Bâlbă).
În vara lui 1989 exista întreaga documentație secretă de a face bomba în cadrul programului nuclear. La aceste documente au contribuit cu informații furate și ofițerii D.I.E. Actele nu erau în circuitul de acte ale Combinatului. În vara fatidicului an 1989 acestea au fost luate/furate/preluate de alticineva. De cine? Nu s-a aflat? Dar nici serviciile secrete străine, posibil sovietice, nu au stat cu mâinile în sân. În același an, cu intenția fabricării bombei atomice de către Ceaușescu, fabrica de nitroglicerină construită de elvețieni de la Făgăraș sare inopinat în aer. Ancheta ducea către un sabotaj. Până la urmă la înțelegere cu elvețienii este adusă o nouă fabrică, cu ajutorul securiștilor. România fabrica din nou dinamită, dar avertismentul subliminal era clar. ”Fără bombă. Sintem cu ochii pe voi.”Cu toate acestea, Ceaușescu nu renunță. Visa ca România să devină putere nucleară. La Pitești și Măgurele s-au făcut experimente pentru producerea bombei atomice. Documentația era ținută în secret la Combinatul din Făgăraș. Paralel Ceușescu a insistat de a se construi centrala atomo-electrică de la Cernavodă, cu canadienii, nu cu sovieticii. Asta a înfuriat Moscova. Ion Mihai Pacepa, directorul adjunct de la DIE fuge în SUA și-l toarnă pe Ceaușescu, că vrea să facă bomba atomică. Depoziția lui Pacepa, agentul sovietic înflitrat în SUA a reușit să-i semneze condamnarea la moarte a lui Ceaușescu în ziua de Crăciun a anului 1989. Mâna lungă a KGB/GRU nu iartă niciodată dorința de suveranitate a României.
Ionuț Țene/ napocanews.ro
