Cum canalele și mesajele asumate pro-Moscova nu au avut succes în primele luni de război, narațiunile sunt acum anti-Occident, potrivit raportului think-tank-ului Global Focus.

La începutul războiului, mesajele care ajungeau în România prin intermediul propagandei ruse erau asemănătoare cu cele trimise către Occident.

În primele luni ale anului 2022, aceleași idei se auzeau la Moscova, la Berlin sau la București: ucrainienii erau atât „naziști”, cât și „frați ai rușilor”, „construiau laboratoare biologice” și „întâmpinau armata rusă cu flori”.

2023 a însemnat rafinarea comunicărilor trimise de propaganda rusă opiniei publice românești, explică Andrei Tiut, director de programe al think tank-ului Global Focus.

În primele luni ale anului, apar două direcții pe care merge propaganda rusă: pe de o parte e atentă la oportunitățile create de politicienii români și speculează orice temă care produce dezechilibre, pe de cealaltă parte, încearcă să impună subtil un discurs, dacă nu pozitiv, măcar prudent și neutru la adresa Rusiei.

„Obiectivul strategic al Rusiei în România este acela de slăbi democrația românească și orientarea pro-occidentală a României. Asta se întâmplă deoarece publicul nu ar tolera eforturi de propagandă pro-rusă explicită”, spune Andrei Tiut.

AUR, unul dintre vehiculele propagandei neasumate proruse

Directorul de programe al Global Focus analizează narativele proruse în România de dinainte de război.

Într-un raport care face harta cu principalii promotori ai ideilor pro-Kremlin în 2022, se arată că, deși senatoarea Diana Șoșoacă, un personaj asumat pro-Kremlin, a fost mai multe luni în topul celor care promovau mesajele de la Moscova, la începutul lui 2022 a avut o scădere dramatică a audienței, „probabil din cauza interzicerii din umbră”.

„Ea este încă prezentă la Zeus-TV, care găzduiește majoritatea vocilor majore de extremă-dreapta, iar grupul ei de susținători de pe Facebook se situează de obicei printre primele zece canale care promovează discursul toxic în monitorizarea noastră”, se arată în document.

Mesajele care favorizează propaganda rusă nu au, în 2023, o legătură directă cu războiul din Ucraina ci, mai degrabă, narativele urmăresc destabilizarea climatului politic intern.

Zeus TV, care a avut o creștere constantă a impactului, l-a depășit mai întâi pe avocatul Gheorghe Piperea și, în noiembrie, pe George Simion, liderul partidului AUR, devenind cea mai de impact voce de extremă dreapta și pro-Kremlin la un anumit moment dat.

Toți trei au evoluat spre poziții proruse mai nuanțate, preferând, în general, să fie foarte critici la adresa Ucrainei mai degrabă, decât să laude Rusia.

„AUR a încercat însă să evite alinierea vizibilă cu Rusia încă de la începutul războiului. Pentru a nu părea că evită subiectul, la un moment dat a dat un comunicat de presă în care vorbea despre Rusia și Ucraina, în secțiuni diferite ale documentului, evitând să spună cine pe cine a invadat”, mai explică Tiut.

În noua abordare se vorbește foarte puțin despre Rusia și foarte mult despre ceea ce este în neregulă în Ucraina, fie în ceea ce privește guvernarea lor, fie relațiile cu statul român.

În acest fel, s-a dorit evitarea ostilizării publicului ultraconservator care nu era în marea lui majoritate pro-Putin. Deși tactica a convenit de minune Rusiei, nu a avut succes pe termen lung.

„După momentul exploziei de pe podul peste strâmtoarea Kerci, care a fost urmată de bombardamente masive ale Rusiei asupra populației civile, tactica se schimbă din nou. Se vorbește, în continuare prudent, însă mai apăsat, despre Rusia, despre motivele Rusiei de a fi în Ucraina și, mai ales, despre faptul că nu are sens să te opui puterii rusești în condițiile în care ești o țară mică din estul Europei și Occidentul te va abandona”, arată Tiut.

În decembrie 2022, urmează un alt reviriment masiv al propagandei anti-occidentale și anti-ucrainene, pe fondul greșelilor „ne-forțate” ale elitei românești, care a făcut subiect de politică internă din diferendele pe care România le are cu Ucraina și care a alimentat propaganda rusă, mai arată raportul.

Considerată unul dintre principalii propmotori asumați ai mesajelor proruse, participantă la recepțiile organizate de Ambasada rusă de la București, Diana Șoșoacă susține că nu face jocurile nimănui și se consideră o voce pentru România.

„Cele două proiecte legislative de reîntregire a României Mari sunt deranjante pentru toate marile puteri, fiind un șah mat la adresa Ucrainei, Rusiei și NATO pentru că le obligă să își devoaleze planurile”, susține Șoșoacă.

Aceasta se referă la două inițiative legislative pe care le-a depus și care prevăd unirea unor teritorii din Ucraina de azi, respectiv a Republicii Moldova cu România.

Narațiunea Schengen

Un exemplu reprezentativ pentru impactul propagandei rusești e un subiect care nu are legătură cu Rusia direct - eșecul României de a adera la spațiul Schengen, în decembrie 2022. Global Focus a calculat impactul pe care l-au avut postările pe Facebook.

Liderul AUR conduce clasamentul detașat, urmat de europarlamentarul Christian Terheș și Luis Lazarus TV.

În topul 20, conform datelor Crowdtangle, se regăsesc patru pagini apropiate Alianței pentru Unirea Românilor - George Simion, Premierul Nostru, 60m și pagina oficială a partidului.

Analiza principalelor mesaje transmise de către aceste pagini arată că ele au rolul de a duce la animozități sociale și de a susține, astfel, interesele Rusiei.

Facebook, Telegram și Tiktok - principalele platforme de propagare a mesajelor proruse

Social media rămâne principala platformă de propagare a propagandei rusești, în tandem cu cea extremistă: Facebook - pentru populația generală neradicalizată, Telegram - pentru cei radicalizați și TikTok pentru cei foarte tineri.

Canalele radicale de pe Facebook lucrează pentru a atrage persoanele cu opinii moderate sau pe cele care nu sunt familiarizate cu subiectele politice dezbătute în online, le radicalizează și apoi încearcă să le transfere pe alte platforme, arată raportul.

Impactul social media este mai mare decât am crede și îl depășește pe cel al televiziunilor, mai sugerează raportul. Doar că percepția publică este că televiziunile domină opinia publică, ceea ce distrage atenția, iar mesajele nocive circulă nestingherite.

„Asta ne poate crea un fals sentiment de siguranță, pentru că suntem obișnuiți să credem că lucrurile importante se întâmplă la televizor”, subliniază Tiut, care spune că realitatea pe care o știam se schimbă radical și că impactul pe rețelele sociale este mult mai mare decât în media clasică.

„În momentul său de maximă audiență, Diana Șoșoacă atinsese pe Facebook 22 de milioane de vizualizări pe lună. Momentul a coincis cu faptul că soțul dânsei a mușcat o ziaristă, iar în narațiuni exista o componentă mondenă.”

Dar chiar și așa, dacă ne gândim la acest număr, putem să ne schimbăm puțin perspectiva.

Tot pe Facebook, George Simion are clipuri care ajung la 1 milion de vizualizări, iar Luis Lazarus în jur de 200.000. Valorile sunt mai mari decât atrag televiziunile într-o zi.

Un alt canal important de promovare a mesajelor pro-Kremlin este Telegram. Cvasinecunoscut în România înainte de războiul din Ucraina, canalul este acum folosit de cei radicalizați. Sunt conturi cu câteva mii de persoane, dar unele din ele extrem de motivate.

Televiziunile rămân și ele un vector important în promovarea mesajelor proruse sau a celor anti-occidentale.

Andrei Tiut spune că discursul anti-occidental care nu este explicit pro-Moscova este perfect aliniat cu interesele de la Kremlin. El poate fi regăsit la multe televiziuni românești.

Revenirea Dianei Șoșoacă

La sfârșitul lui 2021, în decembrie, contul politic „Diana Șoșoacă oficial” avea 4 milioane de reacții, iar videoclipurile live și înregistrate îi aduceau 22 de milioane de vizualizări.

O lună mai târziu, avea doar 800.000 de reacții și 2,4 milioane de vizualizări. Conform unei analize, era pe locul al treilea ca importanță între actorii catalogați de extremă dreaptă care promovează mesaje pro-Kremlin, după George Simion, președintele AUR, și 4Media.Info, un site apropiat de AUR.

Începutul războiului din Ucraina coboară pagina Dianei Șoșoacă la 200.000 de reacții și 600.000 de vizualizări video și cade din clasament.

Scăderea Dianei Șoșocă nu era explicabilă decât prin modificarea algoritmilor în baza a ceea ce se întâmpla pe front. În octombrie, reacțiile pe pagina oficială ajunseseră la doar 7.000.

După declinul paginii sale de politician, Diana Șoșoacă a migrat către alte platforme sociale și și-a refolosit câteva conturi mai vechi.

„În această perioadă, Diana Șoșoacă a lucrat cu succes pentru a-și diversifica canalele și a fi prezentă pe cele deținute de alți actori pentru a compensa și a menține o prezență online până la vremuri mai bune. Strategia pare să aibă un oarecare succes; astfel, în februarie 2023, pe fondul mai general de revigorare a discursului extremist, contul ei politic a obținut din nou 200.000 de reacții și 700.000 de vizualizări video”, se arată în același raport.

Pentru a capta atenția din nou și a ieși de sub algoritmi, Șoșoacă folosește pagina cabinetului parlamentar, dar și contul său mai vechi de Facebook. Chiar și așa, nu reșește să ajungă la impactul de dinainte de război.

Compenseză cu apariția la emisiuni TV offline și online - Realitatea TV, Nașul TV, Zeus TV, Kanal D, Alba Karolina TV, TV6.MD, Etno TV sau Cetățeanul.net și are susținerea a șase conturi de Telegram care au între 2.000 și 11.000 de membri.

Diana Șoșoacă contestă realitatea cifrelor și pretinde că niciodată nu a avut audiența mai mică decât George Simion, al cărui partid spune că „l-a băgat în parlament”.

Ea spune că a fost cenzurată de Facebook și recunoaște că și-a mutat canalele de promovare pe platforme alternative.

„Nu există o scădere a audienței, dacă ne uităm la cele circa 800 de milioane de vizualizări pe Tik Tok, la valurile de postări de pe Twitter și la audiența de milioane de persoane de pe platformele alternative, cum ar fi Rumble, Telegram și altele la fel”, susține Șoșoacă.

George Simion și FSB

Anatol Șalaru, fost ministru al apărării din Republica Moldova, a declarat într-un interviu pentru publicația „În linie dreaptă” că din informațiile primite de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în urmă cu câțiva ani, George Simion s-a văzut cu un rezident al FSB, seviciul secret din Rusia, în urmă cu 12 ani și că acesta ar fi unul dintre motivele pentru care liderul AUR ar fi avut interdicție peste Prut.

George Simion are interdicția de a intra atât în Moldova, cât și în Ucraina până în 2024. Mai mult surse au indicat că motivul limitării a fost legat de întâlnirile pe care acesta l-a avut cu FSB.

O informația similară a venit și din Ucraina, locul în care Simion s-ar fi întâlnit cu FSB la Cernăuți a fost susținută și de presa din Ucraina care l-a citat pe Oleksandr Skipalsky, primul șef al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei și fostul prim-vicepreședinte al SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei).

AUR a reacționat imediat și a susținut că „adversarii tradiționali ai intereselor României și Republicii Moldova au declanșat o ofensivă susținută împotriva celui mai cunoscut politician unionist din țara noastră”.

Liderul AUR, George Simion, nu a răspuns întrebărilor adresate de reporterul Europa Libetră cu privire la concluziile raportului Global Focus.