Foarte interesante amănunte...
Între 2014 şi 2019, banii din taxele americane au fost direcţionaţi către Institutul de Virologie din Wuhan prin intermediul EcoHealth Alliance. Având în vedere că oamenii de ştiinţă din SUA au mult mai multă experienţă în domeniul virusologiei decât chinezii, acest lucru ridică o întrebare evidentă: pentru ce tip de cercetare au fost plătiţi banii din taxele americane în Wuhan, China? Declaraţia surprinzătoare făcută de Dr. Fauci în cadrul unui interviu ar putea oferi un răspuns scurt la această întrebare: "Nu vrei să mergi la Hoboken, NJ sau Fairfax, VA pentru a studia interfaţa liliac-om care ar putea duce la o epidemie, aşa că te duci în China."
Având în vedere ceea ce am îndurat în ultimii trei ani, comentariul lui Fauci "aşa că te duci în China" sugerează că acesta nu a luat în considerare implicaţiile globale ale unui coronavirus extrem de transmisibil care se scurge dintr-un laborator chinez afectat de probleme grave de siguranţă.
Nedorind să admită că el, EcoHealth Alliance şi colaboratorii lor chinezi sunt suspecţi într-una dintre cele mai mari crime împotriva umanităţii, Fauci a ales în schimb să conspire cu şeful său, Francis Collins, pentru a declara "scurgerea din laborator" o " conspiraţie distructivă " care trebuie "stârpită". Din păcate, este clar că, de la început, aceşti doi distinşi oameni de ştiinţă s-au hotărât asupra originii virusului fără a avea dovezi din ambele părţi ale dezbaterii.
Chiar mai rău, oameni de ştiinţă renumiţi care se bazează pe Fauci pentru finanţarea cercetării lor, temându-se de sancţiunile care le-ar putea afecta munca de o viaţă, s-au raliat "împotriva teoriei scurgerii de laborator". Una dintre cele mai importante reviste ştiinţifice, Science, a cărei părtinire politică a devenit foarte evidentă, a încercat să ofere legitimitate poziţiei lui Fauci prin publicarea unui articol al unor autori care susţineau că există "dovezi clare" că SARS-CoV-2 a apărut de la un animal dintr-o piaţă din Wuhan. Această lucrare ar fi "zdrobit" ipoteza scurgerii de laborator , în ciuda faptului că lăsa mult loc de dezbatere.
Vestea bună este că Big Tech, revistele ştiinţifice şi majoritatea surselor media au fost forţate să înceteze să mai cenzureze dovezile contrare pe măsură ce acestea au atins masa critică şi au început să se răspândească în domeniul public. Departe de a fi o "conspiraţie", există o mulţime de dovezi care sugerează cu tărie că SARS-CoV-2 este un virus modificat ce s-a răspândit de la un laborator de virusologie din Wuhan. Înainte de a intra în discuţia privind dovezile care arată că SARS-CoV-2 a fost creat şi s-a răspândit dintr-un laborator, să începem o dezbatere în jurul "dovezilor decisive" potrivit cărora SARS-CoV-2 este natural şi a apărut de pe piaţa din Wuhan.
"Ipoteza pieţei ca origine" se bazează pe patru premise discutabile
Totalitatea "dovezilor determinante" care ar indica piaţa drept origine a virusului, citate de Dr. Fauci şi alţii, pot fi rezumate după cum urmează:
1) cazurile "timpurii" ar fi locuit în apropierea pieţei,
2) liniile "timpurii" SARS-CoV-2 ar fi fost asociate cu piaţa,
3) animalele sălbatice sensibile la COVID-19 au fost vândute în piaţă şi
4) probe pozitive de SARS-CoV-2 au fost găsite în mediul din jurul pieţei şi ar fi fost " legate de cazurile umane ".
Din mai multe motive, dintre care unele sunt discutate aici, niciuna dintre aceste dovezi nu este nici pe departe "hotărâtoare". Acesta este motivul pentru care recenzorii i-au forţat pe autori să elimine sintagma "dovezi" ca o cerinţă pentru publicare.
Oare "cazurile timpurii" au existat într-adevăr în apropierea pieţei?
Lucrarea Science s-a bazat pe un raport comun al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)-China pentru a defini "cazurile timpurii" ca fiind cele care au apărut în decembrie 2019. Cu toate acestea, raportul comun OMS-China menţionează, de asemenea, că:
"Pe baza datelor secvenţei moleculare, rezultatele au sugerat că focarul ar fi putut începe cândva în lunile dinainte de mijlocul lunii decembrie 2019".
Această declaraţie pare mai în concordanţă cu alte dovezi care arată că pandemia a început mai devreme de decembrie 2019. Comunicările urgente de la cele mai înalte niveluri ale guvernului chinez care au circulat la Institutul de Virusologie din Wuhan în noiembrie 2019 au raportat o "situaţie complexă şi gravă" la laborator. A fost această "situaţie gravă" începutul unei "scurgeri de laborator" a SARS-CoV-2 care s-a desfăşurat în timp real, cu câteva săptămâni înainte ca restul lumii să fie informată cu privire la pandemia iminentă?
Au existat, de asemenea, mai multe rapoarte din mass-media chineză şi chiar din prestigioasa publicaţie Lancet care au documentat cazurile iniţiale începute înainte de decembrie 2019, precum şi dovezi de laborator privind răspândirea internaţională încă din noiembrie 2019. Mai mult, nu ar trebui să fim alarmaţi de faptul că un grup condus de oameni de ştiinţă militari chinezi a solicitat un brevet pentru vaccinul COVID-19 în februarie 2020?
Dacă primele cazuri de COVID-19 au fost într-adevăr în decembrie 2019, înseamnă că cercetătorii militari chinezi neexperimentaţi au reuşit cumva să producă un vaccin COVID-19 pe baza unei metodologii tradiţionale, mai puţin eficiente, în puţin peste o lună. Pentru comparaţie, gigantul în domeniul vaccinurilor Pfizer a avut nevoie de aproximativ nouă luni pentru a-şi produce vaccinul pe baza unei metodologii mai eficiente bazate pe ARNm. Stabilirea cu exactitate a datei reale de începere a pandemiei ne-ar permite să evaluăm cât de semnificative sunt datele privind "cazurile timpurii". Dacă dovezile compensatorii sunt corecte şi cazurile de dinainte de decembrie 2019 au fost omise sau ignorate, atunci un set de date care începe în decembrie ar duce cel mai probabil la concluzii eronate cu privire la originea pandemiei.
Au fost "primele linii virale" într-adevăr asociate cu piaţa?
Poate cea mai clară dovadă a unei muşamalizări a faptei, oamenii de ştiinţă chinezi au eliminat discret din bazele de date publice cel puţin 13 secvenţe de genom reprezentând cele mai timpurii tulpini SARS-CoV-2. Nu există niciun motiv legitim pentru a face acest lucru. Din fericire, fişierele fuseseră salvate înainte de a fi eliminate, permiţându-i doctorului Jesse Bloom să fie primul care le-a recuperat din Google Cloud şi să le analizeze.
Aceasta este o dovadă că este puţin probabil ca articolul din Science, despre care mulţi au susţinut că a "zdrobit" teoria scurgerii din laborator, să fie pe deplin reprezentativ pentru virusurile care se răspândeau la începutul pandemiei. În plus, unul dintre autorii lucrării Science a încercat să îl intimideze pe Dr. Bloom pentru ca acesta să nu-şi publice rezultatele. Dacă dovezile privind originea naturală a SARS-CoV-2 sunt atât de "hotărâtoare", de ce ar simţi cineva nevoia să cenzureze un expert ca Dr. Bloom?
Animale susceptibile la COVID-19 au fost vândute pe piaţă, dar niciunul nu a fost testat pozitiv
Unele dintre animalele comercializate pe piaţă au fost infectate experimental cu SARS-CoV-2 în laboratoare sau au fost considerate teoretic susceptibile pe baza prezenţei unor receptori compatibili. Cu toate acestea, raportul OMS-China a arătat că niciuna dintre cele 457 de probe prelevate de la 188 de animale de pe piaţă nu a fost testată pozitiv pentru SARS-CoV-2. O critică a acestor rezultate negative este că piaţa a fost "subeşantionată". Pandemia SARS-CoV-1 din 2003-2004 s-a răspândit în întreaga lume, provocând aproximativ 8.000 de infecţii documentate, soldate cu aproximativ 800 de decese. Oamenii de ştiinţă chinezi s-au mobilizat imediat şi, în câteva luni, au descoperit un virus identic care apare în mod natural la civeta de palmier (pisica indoneziană) care erau vândute pe pieţele chinezeşti.
Şi totuşi, iată-ne aici, trei ani mai târziu, au fost prelevate probe de la mii de animale, milioane de secvenţe genomice au fost analizate şi nimic apropiat de SARS-CoV-2 nu a fost încă detectat în natură. De ce se întâmplă acest lucru?
Probele de mediu pozitive găsite pe piaţă au fost prelevate prea târziu pentru a se putea deduce originea virusului
Probele de mediu pozitive la SARS-CoV-2 au fost detectate în piaţă. Cu toate acestea, probele au fost prelevate între ianuarie şi martie 2020. În ianuarie, virusul se răspândise probabil în Wuhan de mai bine de o lună şi se răspândise deja la nivel internaţional, deci cât de mult putem deduce din aceste probe prelevate din piaţa intens circulată, la câteva săptămâni după ce a început pandemia? De fapt, cei responsabili de colectarea probelor au concluzionat: "Piaţa ar fi putut acţiona ca un amplificator din cauza numărului mare de vizitatori în fiecare zi".
Cu alte cuvinte, cel mai probabil, persoanele infectate au intrat în piaţa aglomerată şi au răspândit virusul. Este de remarcat faptul că multe dintre probele pozitive au provenit de la tarabe unde se vindeau "produse acvatice", fructe de mare şi legume. Nici unul dintre aceste produse nu ar putea fi un rezervor natural pentru SARS-CoV-2. De fapt, raportul OMS-China concluzionează că multe dintre probele din mediul înconjurător reflectă "contaminarea de la cazuri" (adică de la persoane infectate), având în vedere cât de larg răspândit era virusul la acea dată.
În cele ce urmează este o trecere în revistă a unora dintre dovezile de laborator şi circumstanţiale care susţin "scurgerea de laborator". Să sperăm că această analiză va pune bazele unei discuţii sincere şi atente, care să conducă la o înţelegere adevărată a originii SARS-CoV-2. Dacă nu putem avea onestitate, cum vom putea minimiza vreodată şansele ca acest lucru să se întâmple din nou?
Primele tulpini de SARS-CoV-2 au fost adaptate în mod nenatural la om
Ipoteza "originii naturale" susţine că SARS-CoV-2 s-a răspândit la om de la un animal, în decembrie 2019. Un virus care a sărit atât de rapid la om de la un animal nu ar trebui să se lege de celulele umane cu o afinitate mai mare decât gazda animală de la care provine. Cu toate acestea, la începutul pandemiei, laboratorul Dr. Nikolai Petrovsky a făcut descoperirea surprinzătoare că primele tulpini cunoscute de SARS-CoV-2 au fost adaptate în mod nenatural la om.
De fapt, aceste tulpini au prezentat cea mai mare afinitate pentru receptorii celulelor umane faţă de receptorii de la lilieci, pangolini şi alte aproximativ unsprezece animale cunoscute că găzduiesc coronavirusuri. Dr. Petrovsky a prezentat această cercetare importantă unei reviste de top, Nature, în august 2020. Într-un exemplu flagrant de cenzură, Nature a amânat publicarea lucrării până în iunie 2021, dată care a corespuns cu momentul în care Dr. Fauci a recunoscut în cele din urmă că o scurgere de laborator ar fi putut declanşa pandemia.
A existat o motivaţie financiară şi o metodologie stabilită pentru crearea de virusuri pandemice
O propunere de subvenţie respinsă în 2018, înaintată către DARPA, care include colaboratorii EcoHealth Alliance şi Wuhan Institute of Virology (WIV), ne oferă suficiente informaţii pentru a ne da seama de motivaţia şi metodologia care au creat probabil SARS-CoV-2. Obiectivul principal al grantului era crearea unui "inventar complet" al coronavirusurilor asemănătoare SARS prelevate din mai multe peşteri de lilieci din China.
Ceea ce urmează este o versiune simplificată a fluxului de lucru propus de cercetători:
1) adăugarea proteinelor Spike de la aceste noi coronavirusuri de liliac la un nucleu de coronavirus de liliac asemănător SARS caracterizat anterior şi inserarea de modificări genetice la proteinele Spike pentru o mai mare infectivitate, dacă este necesar,
2) infectarea şoarecilor "umanizaţi" cu aceşti viruşi creaţi în laborator,
3) marcarea virusurilor chimerice capabile să infecteze şoarecii ca potenţiale tulpini pandemice,
4) pregătirea vaccinurilor cu proteina "spike" din aceste potenţiale tulpini pandemice şi utilizarea lor pentru a "imuniza" liliecii din peşteri (Fig. 1).
Autorii propunerii DARPA discută despre importanţa scindării proteinei spike de către enzime umane, cum ar fi furina, în capacitatea coronavirusurilor de a se răspândi în mod optim şi de a deveni tulpini pandemice. În special, ei au propus să se insereze "situsuri de clivaj specifice omului" (de exemplu, situsul de clivaj al furinei, FCS) în proteinele Spike care nu au situsuri de clivaj funcţionale şi apoi să se "evalueze potenţialul de dezvoltare" a virusurilor modificate în celule umane.
Aceştia au propus, de asemenea, să modifice situsuri de clivaj în virusuri asemănătoare SARS foarte abundente şi cu risc scăzut, prelevate din peşteri cu lilieci din China. Aceste studii sunt exact tipul de lucrări care ar putea crea accidental sau intenţionat virusuri pandemice. Deşi în propunere se afirma că lucrul cu virusuri chimerice se va efectua la Universitatea din Carolina de Nord, după cum a recunoscut Fauci, "nu pot garanta tot ceea ce se întâmplă în laboratorul din Wuhan, nu putem face acest lucru". În plus, ori de câte ori este depusă o propunere atât de mare (adică o cerere de 14 milioane USD), o mare parte din muncă va fi fost deja efectuată în avans pentru a oferi "dovada de concept" necesară pentru a convinge evaluatorii.
Locul unic de clivaj al furinei din SARS-CoV-2 este o dovadă de inginerie genetică
Multe coronavirusuri naturale conţin un FCS, deci de ce este atât de suspect un FCS în SARS-CoV-2? Răspunsul este că au fost secvențiate genomurile a mii de coronavirusuri de la sute de animale diferite şi este clar că numai rudele îndepărtate ale SARS-CoV-2 au un FCS (a se vedea Figura 1A , tabelul 1 ).
Cel mai apropiat virus cunoscut înrudit cu SARS-CoV-2, un coronavirus de liliac numit RaTG13, în cel mai bun caz infectează slab celulele umane şi nu are un FCS. SARS-CoV este o altă "rudă" a SARS-CoV-2 şi, la fel ca toţi celelalte virusuri înrudite cunoscute, nu are un FCS. Fără un FCS, SARS-CoV-1 s-a răspândit în întreaga lume în 2003-2004, dar s-a stins după ce a infectat aproximativ 8.000 de persoane. O comparaţie a scurtei porţiuni de aminoacizi din proteina Spike relevă în mod clar lipsa FCS în aceşti fraţi SARS-CoV-2 (Fig. 2).
Codul genetic unic al situsului de clivaj al furinei SARS-CoV-2 este o dovadă de inginerie genetică.
În cazul coronavirusurilor, planul de asamblare a proteinelor, cum ar fi vârfurile de suprafaţă necesare pentru infecţie, se află în genomul lor ARN. Secvenţa genomică specifică ce codifică FCS-ul scurt şi extrem de important din vârful SARS-CoV-2 este: CCU CGG CGG GCA CGU. Fiecare bit de cod de trei litere (sau codon) dictează aminoacidul specific care trebuie utilizat în construirea FCS. Astfel, CCU codifică "P" (pentru prolină), CGG codifică "R" (pentru arginină), GCA codifică "A" (pentru alanină), iar CGU codifică, de asemenea, "R".
După cum puteţi vedea, există redundanţă în codul genetic (de exemplu, există şase codoni diferiţi pe care un virus îi poate folosi pentru a codifica arginina). Caracteristica ciudată a SARS-CoV-2 FCS este reprezentată de codonii CGG dubli. De fapt, CGG este unul dintre cei mai rari codoni din coronavirusurile umane, dar se întâmplă să existe doi codoni chiar unul lângă celălalt în FCS, una dintre cele mai importante secvenţe din cele 29.903 "litere" care alcătuiesc genomul SARS-CoV-2.
De fapt, aceştia sunt singurii doi codoni CGG din cele 3.822 de "litere" care codifică proteina Spike a SARS-CoV-2 şi reprezintă singurul exemplu de dublet CGG-CGG în oricare dintre cele mai apropiate rude ale SARS-CoV-2. În special, un FCS bogat în arginină sporeşte capacitatea coronavirusurilor de a infecta celulele. În acest moment, nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că aceşti codoni CGG sunt codurile preferate de inginerii geneticieni ce doresc să producă o proteină care să conţină arginină în celulele umane. Este greu de negat faptul că CGG-CGG din SARS-CoV-2 FCS este o dovadă la nivel de "pistol fumegând" de manipulare genetică.
Locurile de tăiere suspecte din genomul SARS-CoV-2 reprezintă o dovadă de inginerie genetică
Una dintre metodele de creare a virusurilor chimerice utilizează enzime specializate de tăiere a genomului, numite "Endonucleaze". Endonucleazele pot fi folosite pentru a tăia genomurile virusurilor în locuri specifice, apoi bucăţile pot fi recombinate strategic pentru a crea virusuri chimerice. Locurile tăiate sunt distribuite la întâmplare în genomul virusurilor naturale, dar pot fi inserate sau eliminate cu precizie de către oamenii de ştiinţă pentru a crea virusuri chimerice în laborator. BsmBI şi BsaI sunt două exemple de endonucleaze pe care coautorii grantului DARPA le-au folosit în lucrări anterioare pentru a crea coronavirusuri chimerice.
Atunci când sunt prezente, situsurile de tăiere ale BsmBI şi BsaI în virusurile izolate din natură (de exemplu, SARS-CoV-1) sunt distribuite aleatoriu în întregul genom. În acelaşi timp, distribuţia situsurilor de tăiere în SARS-CoV-2 pare a fi nealeatorie şi sugerează o manipulare genetică în laborator (Fig. 3). În mod curios, un studiu anterior în care a fost implicată EcoHealth Alliance a descris inserţia a două situsuri de tăiere BsaI într-un coronavirus de liliac numit "WIV1" (adică Wuhan Institute of Virology 1), permiţând oamenilor de ştiinţă să facă modificări ale proteinei Spike (a se vedea S9 Fig. Strategia de substituţie a Spike).
Două situsuri de tăiere BsaI pot fi găsite în genomul SARS-CoV-2 (Fig. 3) în aceeaşi locaţie ca situsurile de tăiere BsaI proiectate în WIV1 în 2017. Şansele astronomice ca aceasta să fie o coincidenţă nu pot fi supraestimate. Potrivit autorilor, "situsurile BsaI sau BsmBI au fost introduse în [spike]. Apoi, orice spike ar putea fi substituită în genomul [WIV1 proiectat în laborator] prin această strategie ". Aceeaşi strategie ar fi putut fi folosită în construcţia a ceea ce avea să devină genomul SARS-CoV-2.
Dovezi circumstanţiale puternice susţin ipoteza scurgerii de laborator
La trei ani de la declanşarea pandemiei actuale, cu probe prelevate de la mii de animale şi milioane de secvenţe de genom analizate, nu a fost găsit nimic apropiat de SARS-CoV-2 în natură. În contrast puternic cu 2003-2004, răspunsul timpuriu al Chinei la COVID-19 a fost "dispariţia" oamenilor de ştiinţă şi a jurnaliştilor , confuzie şi îndepărtarea responsabilităţii pentru declanşarea pandemiei de la ei, atribuindu-se totul, de la armata americană la peştele congelat importat. Acesta este exact tipul de comportament la care te-ai putea aştepta de la o parte vinovată.
Nimeni (cu excepţia, poate, a guvernului chinez necinstit) nu a negat vreodată că epicentrul pandemiei COVID-19 este Wuhan, China. Dar care sunt şansele ca o astfel de epidemie explozivă să îşi aibă originea în piaţa din Wuhan? Aceasta este doar o piaţă dintre cele aproximativ 40.000 de pieţe răspândite în toată China şi se întâmplă să se afle la câţiva kilometri distanţă de un laborator care, în 2017, a devenit primul laborator de virusologie de înaltă securitate din China continentală.
Aici, un contraargument este că în cazul SARS-CoV-1 a fost vorba o răspândire naturală dintr-o piaţă, deci există un precedent. Dar chiar şi mult mai puţin transmisibilul SARS-CoV-1, la scurt timp după ce a fost adus în laborator pentru studiu, a "scăpat" în cele din urmă cu consecinţe fatale .
Originea SARS-CoV-2 este cea mai importantă întrebare a pandemiei, cu implicaţii care se extind exponenţial dincolo de obţinerea de capital politic. La începutul pandemiei, chiar şi revista Nature trăgea un semnal de alarmă cu privire la rolul tot mai mare pe care armata chineză l-a jucat în cercetarea biomedicală secretă din China. Cu toate acestea, trei ani mai târziu, tot ceea ce avem sunt confuzii din partea Chinei şi a lui Fauci şi nimic care să se apropie măcar de un strămoş natural al SARS-CoV-2. Pe tot parcursul pandemiei, oamenii au repetat fraze goale precum "Urmaţi ştiinţa", fără a urma cu adevărat ştiinţa.
Aşa că, haideţi să facem asta, să "Urmăm ştiinţa" (şi logica), deoarece dovezile genetice şi circumstanţiale ale scurgerii de laborator sunt imposibil de negat pentru orice persoană rezonabilă.
SURSA: epochtimes-romania.com
