La 29 iunie 1946, Nichita Salogor, prim-secretarul interimar al Comitetului Central al Partidului Comunist (Bolșevic) Moldovei i-a trimis lui Stalin o scrisoare prin care cere cedarea fostelor teritorii Basarabiei de Sud şi de Nord către RSS Moldovenească. După august 1940, ca urmare a ocupației sovietice a Basarabiei românești și a Bucovinei de Nord, aceste teritorii au fost incluse în RSS Ucraineană, contrar așteptărilor multora, inclusiv a editorilor ”Pravda”. Scrisoarea a fost însoțită de 5 anexe, doar ultima fiind datată: 9 decembrie 1943 – eseu despre granițele Moldovei istorice de la mijlocul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea, elaborat de Institutul de Etnografie al Academiei de Științe a URSS și citând autori ruși, sovietici și români. Una dintre celelalte 4 anexe reprezenta o scrisoare semnată de Fiodor Brovco, Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești trimisă Biroului CC al PC (b) al Moldovei prin care se cere necesitatea reunirii întregului ”popor moldovenesc” într-un stat moldovenesc sovietic. El a îndemnat pentru toate teritoriile Principatului istoric al Moldovei de la Munții Carpați în vest până la râul Nistru și Marea Neagră în est și sud, adică ridicarea pretențiilor teritoriale nu numai față de Ucraina sovietică, ci și față de România. Celelalte 4 părți de anexe au reprezentat capitole analitice scrise probabil între decembrie 1943 și iunie 1946, unele dintre ele concentrându-se pe ideea ”Basarabiei Mari”, iar altele pe ”Moldova Mare”, bazate în principal pe documente medievale românești și lucrări ale istoricilor români precum Iorga și Xenopol.

În mai puțin de o lună, Salogor a fost retrogradat din funcția de prim-secretar interimar al organizației comuniste din Moldova și retrogradat la posturi nesemnificative de mâna a doua în diferite ministere până la pensionarea sa în 1959. Aceasta a fost cu siguranță o represalie și redactorii dosarului, ridică întrebarea dacă aceasta a fost o consecință directă a scrisorii sale trimise lui Stalin la 29 iunie 1946. Concluziile tentative sunt circumscrise pentru a justifica această ipoteză. Redactorii s-au angajat în acest sens într-o analiză care are în vedere și alte cauze potențiale care ar putea fi la originea retrogradării lui Salogor și a marginalizării ulterioare a acestuia, deși acesta avea doar 45 de ani la acea vreme și avea anumite merite față de regimul sovietic din perioada Marelui Război Patriotic (a coordonat din spate mișcarea partizană din Basarabia). Ipoteza represaliilor este susținută și de faptul că, deși Nicolae Coval, șeful Consiliului de Miniștri al RSS Moldovenești, care figura alături de Salogor în scrisoarea trimisă lui Stalin în iunie 1946, nu a semnat-o. Și acest lucru a fost crucial în ceea ce privește cariera sa ulterioară, deoarece a devenit prim-secretar cu drepturi depline al CC al PC (b) al Moldovei pentru următorii 4 ani, înlocuindu-l astfel pe Salogor care a fost aprobat doar interimar din septembrie 1942. Se poate concluziona astfel că au existat elemente de competiție de elită în elaborarea și deznodământul acestei întrebări de revizuire a frontierei.

În ceea ce privește scopul și calendarul primei părți a dosarului – decembrie 1943, analizele anterioare s-au concentrat pe ipoteza că există o legătură cu Conferința de la Teheran (29 noiembrie – 2 decembrie 1943) și pe anticiparea intrării României în sfera de influență sovietică după război. În ceea ce privește momentul trimiterii scrisorii și a documentelor adiacente, în 29 iunie 1946, s-a susținut că este legată și de evenimentele internaționale, și anume că s-a întâmplat cu exact o lună înainte de începerea Conferinței de Pace de la Paris. Adică, conducerea sovietică moldovenească a sperat că acesta este momentul potrivit pentru a pretinde pretenții teritoriale împotriva României, bazate pe ideea de a uni întreg ”poporul moldovenesc” într-un singur stat moldovenesc sovietic. Redactorii întregului dosar din iunie 1946 s-au angajat însă în alte explicații. Pe scurt, este vorba despre ipoteza că începerea dosarului în decembrie 1943 a fost într-adevăr rezultatul schimbării statutului internațional al URSS, dar a fost instrumentalizat pentru a-l presa pe liderul României, Ion Antonescu sau pe opoziția democratică, să decidă o retragere imediată din tabăra Axei, dacă România voia să salveze vestul Moldovei de la anexarea sovietică. În iunie 1946, faptul că Conferința de Pace de la Paris urma să înceapă într-o lună a fost secundar motivațiilor și calendarului de trimitere a scrisorii lui Stalin. Mai degrabă fenomenele interne (cum ar fi începutul foametei în masă) și competiția de elită au contribuit la ridicarea problemei revizuirii frontierei lui Stalin. Mai exact, Salogor a menționat doar pretenții teritoriale împotriva Ucrainei, excluzându-le pe cele împotriva României. De ce? Se pare că a crezut că acest lucru este mai puțin problematic și mai ușor, deoarece era o problemă a granițelor administrative din interiorul Uniunii Sovietice și nu presupunea complicații internaționale. Un alt element important menționat în scrisoarea către Stalin a fost acela de a lega implicit situația precară a economiei moldovenești postbelice și foametea de faptul că cele 2 județe din sudul Basarabiei cedate Ucrainei în 1940 – Ismail și Cetatea Albă – au reprezentat mai bine de o treime din recolta de cereale înainte de Revoluția din octombrie. Acesta a fost, cu siguranță, un indiciu că deficitul de alimente și mai ales de cereale ar putea fi mai ușor de îndeplinit dacă aceste teritorii ar fi transferate către RSSM.

Totuși, Salogor părea să înțeleagă greșit că pretențiile teritoriale ale RSSM față de Ucraina menționate în documentul de la Moscova din decembrie 1943 nu erau ținta principală a întrebării și era doar o parte a poveștii ca pretențiile teritoriale împotriva României să pară coerente și astfel să facă amenințarea cu dezmembrarea teritorială la adresa României pare foarte probabil să nu fie virtuală. În vara anului 1946 Moscova a convenit deja asupra granițelor postbelice ale României și nu era de dorit din diverse motive să le schimbe în detrimentul Bucureștiului. Cu alte cuvinte, Salogor, singurul lider sovietic moldovenesc care a semnat scrisoarea către Stalin, nu a înțeles că Moscova nu va fi de acord cu o revizuire a frontierei dintre RSSM și România (ceea ce a subliniat prin anexarea eseului Institutului de Etnografie din decembrie 1943 și a altor piese care justifică includerea Moldovei de Vest în RSSM) și cu atât mai puțin cu una dintre RSSM și RSS Ucraineană. Editorii dosarului chestiunii de revizuire a frontierei din iunie 1946 au formulat o ipoteză că trimiterea scrisorii lui Salogor la Moscova a avut efecte de lungă durată asupra relațiilor cu periferia centrului și asupra modelului de recrutare a elitelor în Moldova sovietică până la sfârșitul anilor 1980. Mai exact, Salogor a fost primul și ultimul lider comunist moldovenesc care a pus direct problema revizuirii frontierei cu Ucraina, deoarece probabil Kievul a insistat că acest lucru va deveni un tabu pentru totdeauna. Hrușciov a jucat probabil un rol cheie în această poveste, deoarece se știe că este persoana care a insistat asupra trasării granițelor cu RSSM în 1940 şi a insistat asupra extinderii teritoriale a Ucrainei în detrimentul Bielorusiei în toamna anului precedent, 1939. Hrușciov este cunoscut drept protectorul Ucrainei în timp ce a fost lider suprem sovietic după 1953 – în 1954 a transferat Crimeea din RSFSR în Ucraina. Astfel, se poate deduce că Hrușciov a fost hotărât după acest incident din 1946 să stea cu ochii deschiși asupra cine urma să conducă RSSM în continuare. Coval, succesorul Salogor, a fost persoana potrivită, deoarece sub conducerea sa (în 1947) RSSM a pierdut cei 5 km de frontieră maritimă (în zona Limanul Nistrului) în fața Ucrainei, doar 340 de metri de acces al RSSM la Marea Neagră prin Dunăre rămânând în zona satului Giurgiulești.

Sursă: Igor Cașu, Virgil Pâslariuc, ”Chestiunea revizuirii hotarelor RSS Moldovenești: de la proiectul ”Moldova Mare” la proiectul ”Basarabia Mare” şi cauzele eșecului acestora (decembrie 1943 – iunie 1946): https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=463500 .

Distribuie Distribuie Comentarii