Potrivit lui Gergő Barna, un sociolog citat de publicatia românească independentă de limbă maghiară transtelex.ro într-o amplă analiză despre comunitatea maghiară din România și recensământul populației, în ciuda diverselor probleme, după finalizarea recensământului românesc, vor fi 1 milion de maghiari și poate chiar câteva sute de mii în plus. Sociologul a făcut această afirmație în cadrul unei dezbateri de vineri, la Tusványos.

„Vor fi 1 milion de maghiari în Transilvania?” – a adresat vineri, la Tusványos, întrebarea sociologului Gergő Barna, coordonatorul campaniei Census.ro, demografului Balázs Kapitány și sociologului Tamás Kiss. Cea de-a doua fază a recensământului, bazată pe interviuri față în față, se va încheia la sfârșitul lunii iulie și se desfășoară într-un ritm mult mai lent decât cel preconizat.

„Acest recensământ va fi fie un eșec, fie un succes”, a declarat Gergő Barna. Sociologul a recunoscut că, în ultimele opt luni, el însuși „și întregul sistem” s-a săturat de încurajarea recensământului și de problemele de cenzură care au apărut în ciuda faptului că totul era pregătit pentru un recensământ reușit. Cu toate acestea, calculele lor au fost zădărnicite de probleme juridice și tehnice legate de chestionarul online și de intervievatori. Acest lucru a fost agravat de faptul că autoritățile politice române au lăsat recensământul în sarcina Institutului Național de Statistică (INS), dar nu au pus la dispoziție resursele necesare pentru a obține echipamentul la timp. Potrivit lui Barna, acesta este motivul pentru care campania de recensământ a rămas „tăcută” în societatea majoritară.

Balázs Kapitány a menționat ca problemă faptul că intervievatorii nu au fost plătiți suficient, că li s-au dat adrese greșite și că chestionarul online nu a fost suficient de clar. Iar lipsa de capacitate a fost la fel de răspândită în Ținutul Secuiesc ca și în restul țării, de exemplu, în Târgu Mureș, nu existau chestionare pentru mai mult de zece districte. Până acum a fost numărată jumătate din populația Bucureștiului și o treime din cea a Timișoarei”, a explicat demograful.

Se estimează că doar 15% din populație ar putea completa singură chestionarul online, motiv pentru care punctele de numărare au fost create pentru a semăna cu un recensământ clasic”, a adăugat el.

Chiar dacă termenul limită pentru recensământ a fost deja prelungit de două ori (ultima dată până la 31 iulie), numărătorii nu au reușit să ajungă la multe persoane. Însă, potrivit lui Barna, prelungirea nu este în interesul comunității maghiare. Participarea maghiarilor a fost pozitivă până acum, cei care au dorit să participe făcând deja acest lucru, dar dacă recensământul va continua, participarea românilor va crește, iar ponderea maghiarilor ar putea scădea. Una dintre marile întrebări ale recensământului va fi câte persoane vor fi incluse în cea de-a treia – și ultima – etapă a recensământului, când datele vor fi extrase din bazele de date de înregistrare, care nu includ etnia și confesiunea.

Acest lucru va determina, în cele din urmă, ponderea etnică a maghiarilor în populația României. Iar rata de participare a maghiarilor va determina probleme de politică publică legate de etnie, cum ar fi utilizarea limbii, educația în limba maternă sau nivelul de sprijin din partea statului, a subliniat expertul.

Barna a declarat pentru Transtelex că 100.000 de maghiari ar putea rămâne în afara recensământului cu o săptămână înainte de finalizarea celei de-a doua etape a recensământului, cea bazată pe interogare. Cu toate acestea, se depun în continuare eforturi pentru a reduce acest număr. La începutul lunii iulie, numărul acestora era estimat la peste 50.000.

Dar, în ciuda problemelor, sociologul crede că, după finalizarea recensământului, vor mai exista încă un milion de maghiari și poate chiar câteva sute de mii în plus. Nu mai devreme de sfârșitul lunii decembrie, când vor sosi rezultatele parțiale, se va ști exact câte sunt.

Potrivit lui Gergő Barna, la recensământul din 2011, la cei 19 milioane de locuitori colectați de către recenzori din bazele de date de înregistrare s-au adăugat încă 1,2 milioane de locuitori, ceea ce a dus populația României la peste 20 de milioane. Potrivit sociologului Tamás Kiss, aceasta nu este o cifră obiectivă, dar România nu este interesată de obiectivitate, ci de o populație mai numeroasă din cauza necesității de a accesa fonduri europene și de a participa la procesul decizional al UE. În ciuda importanței uriașe a recensământului din perspectiva Ungariei, acest lucru face ca datele să fie incerte, a explicat el.

Gergő Barna a declarat că, potrivit calculelor lor, 6% din populație, aproximativ 1,2 milioane de persoane, dintre care aproximativ 50.000 de maghiari, nu au putut fi recenzate în 2011, iar datele lor au fost „ridicate” în statistici ulterior, din diverse registre oficiale. Naționalitatea sau religia acestor 1,2 milioane de persoane este încă necunoscută.

„În Satu Mare, îmi imaginez că nu mai pot face mai mult pentru că pur și simplu nu mai au pe cine să recenzeze, pentru că, deși au estimat populația la 91.000 de locuitori, s-ar putea să fie de fapt doar 75.000”, a adăugat el.

Secuii aproape că au ratat chestionarul

Gergely Illyés Gergő Barna, ca răspuns la o întrebare adresată de moderator, a abordat problema etniei secuiești. El a reamintit că la începutul anului 2022, „nopțile nedormite” au fost cauzate de întrebarea dacă chestionarul autocompletat ar trebui să includă o subcategorie de etnie secuiască, iar Consiliul Național Secuiesc al lui Balázs Izsák a început să discute această problemă.

Potrivit sociologului, elita cultural-politică a fost inițial de acord că ar fi mai bine să se păstreze doar categoria maghiară. Le era teamă că, dacă, de exemplu, la recensământ ar fi existat prea multe persoane de etnie secuiască, biroul de statistică nu le-ar fi inclus în categoria maghiarilor, ci ar fi luat în considerare o categorie etnică separată.

„Din cauza presiunilor externe și interne, RMDSZ a spus că bine, categoria secuiască trebuie să fie inclusă, dar în orice caz într-o formă care să includă maghiara între paranteze, pentru că aceasta este o garanție că în final se va alege identitatea dublă, iar categoria secuiască nu mai poate fi separată sub nicio formă ulterior. Când a fost publicată decizia finală a guvernului, parantezele au fost pur și simplu omise”, a subliniat Barna.

Tamás Kiss a adăugat că interviurile cu grupurile de discuție i-au arătat că marea majoritate a maghiarilor din Ținutul Secuiesc au o „identitate secuiască și maghiară”, care nu este o identitate secuiască opusă celei maghiare. Cu alte cuvinte, nu este o subcategorie separată, ci o subcategorie a limbii maghiare, precum cele incluse ulterior în chestionar, care este secuiască. Cu toate acestea, el consideră că este o dilemă faptul că, în schimb, identitatea secuiască este separată pentru un segment restrâns. Și tocmai acest tip de identitate secuiască a apărut în rândul membrilor mișcării, care au apelat la Facebook pentru a-i cere socoteală pentru „încercarea sa de a-i amesteca pe secui în masa maghiară”.

„Aici, identitățile maghiară și secuiască sunt separate, iar cu această tehnică de interogare, este practic imposibil să se facă distincția între cei care au spus că sunt maghiari și cei care au spus că sunt secui și nu maghiari. Iar mișcarea care flutură acolo cele 300.000 de steaguri secuiești are la fel de mult dreptul de a declara că sunt maghiari secui”, a adăugat sociologul.

În ceea ce privește Csángó, Gergő Barna a spus că aceștia au fost propuși în 2011 și din nou în acest an ca o subcategorie a naționalității maghiare. A fost inclusă în proiectul de chestionar alături de secui ca subcategorie a limbii maghiare, dar s-a prevăzut că nu va fi permisă.

„A existat o realitate politică zero pentru includerea lui Csángó în subcategoria maghiară în statul național român. Categoria de Csángó în sine este complexă, deoarece există Csángó din Barcovina, Gyimes și Szeklers din Bucovina, iar politica românească privind minoritățile ar pune la îndoială faptul că aceste categorii sunt identități regionale pentru maghiari. Între cele două războaie mondiale și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, statul român a încercat să construiască și să instituționalizeze Csángó ca o subcategorie a naționalității românești”, a adăugat Tamás Kiss.

În Ținutul Secuiesc, populația românească este foarte bătrână

Balázs Kapitány a declarat în cadrul discuției că tendința maghiarilor din România de a avea copii este aproximativ aceeași cu cea a maghiarilor din Ungaria, cu rate de mortalitate poate puțin mai slabe, dar la fel ca în Ungaria rurală. În comparație cu Ungaria, spune el, asimilarea și emigrația cauzează pierderi suplimentare, dar fundamentele demografice sunt, în opinia sa, la fel de stabile. El a spus că puternica majoritate maghiară din Ținutul Secuiesc garantează viitorul comunității și că numai o catastrofă ar putea schimba acest lucru în viitorul apropiat.

Tamás Kiss a adăugat că populația românească din Ținutul Secuiesc este foarte bătrână și se află într-o stare demografică mult mai proastă decât cea maghiară. Unele dintre zonele împrăștiate unde recensămintele anterioare arată un declin rapid al comunității românești, motiv pentru care rezultatele recensământului actual vor fi interesante.

„Dar la fel de interesant este dacă zonele mixte vor reuși să devină stabile din punct de vedere etnic. În partea de nord a regiunii, populația romă are o fertilitate foarte scăzută. Există destul de mulți romi maghiari, care, la rândul lor, pot contribui la creșterea populației maghiare în acest sens. Ori, pentru mine, Târgu Mureș și împrejurimile sale este o întrebare incitantă, care vor fi rezultatele acolo, pentru că va arăta dacă populația maghiară poate fi stabilizată”, a adăugat el.

Distribuie Distribuie Comentarii