Oficialii de la Washington profită din ce în ce mai mult de ezitările regimului de la Moscova și de eșecul acestuia de a-și pune în practică amenințările cu represalii la adresa țărilor care sprijină Ucraina pentru a-și spori ajutorul militar acordat guvernului de la Kiev, afirmă experții. Aceștia s-au referit la schimbarea semnificativă de atitudine a Statelor Unite, care au fost, la începutul conflictului, destul de reticente de a acorda asistență Ucrainei, de teamă să nu provoace reacția violentă a Rusiei, scrie g4media.ro .

Reticența inițială

Când Rusia a atacat pentru prima dată Ucraina pe 24 februarie, președintele Vladimir Putin a avertizat că orice țară occidentală care furnizează anumite arme Ucrainei, inclusiv avioane și sisteme de apărare antirachetă, ar putea fi considerată de Moscova ca parte a conflictului.

Amenințările Moscovei au avut efect la Washington: deși au început să transfere armament Ucrainei, Statele Unite au părut ezitante să recunoască acest lucru în primele zile ale războiului, refuzând ulteori să detalieze sistemele specifice de rachete sau piesele de artilerie trimise în ajutorul forțelor armate ale guvernului de la Kiev.

„Securitatea operațională contează în prezent pentru ucraineni,” a declarat în martie John Kirby, purtătorul de cuvânt din acel moment al Pentagonului. „Ei luptă pentru țara lor, iar Pentagonul nu va detalia public instrumentele cu care ei fac acest lucru.”

„Am fost puțin mai atenți la început … nu știam dacă Putin va descoperi și ataca liniile și convoaiele de aprovizionare, nefiind siguri dacă el va escalada și, de asemenea, nefiind siguri dacă Ucraina ar putea folosi ceea ce le dădeam sau să reziste mult timp împotriva Rusiei,” a declarat Michael O’Hanlon, un analist militar la Brookings Institution din Washington, citat de The Hill .

De exemplu, Administrația Biden a rezistat în special apelurilor regimului de la Kiev de a furniza Ucrainei avioane de luptă de teamă că acast lucru ar escalada tensiunile cu Rusia. Totul a început după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut congresmenilor americani ajutor pentru a furniza armatei sale mai multe avioane de luptă MiG-29 de fabricație rusească – avioane pe care piloții săi știu să le piloteze. (În acel moment, Ucraina avea între 30 și 70 de aparate MiG-29).

Inițial, Casa Albă a spus că va încerca să ajute Ucraina să le obțină din Polonia – înlocuind avioanele trimise de Varșovia cu aparate fabricate în Statele Unite -, dar a adăugat că va fi dificil să transfere aeronavele în Ucraina.

Ulterior, Polonia a anunțat că va trimite avioanele sale MiG, „imediat și în mod gratuit,” la baza aeriană americană de la Ramstein, în Germania, ca pas intermediar înainte de a fi transferate spre Ucraina. La începutul lunii martie însă, președintele Biden a respins personal planul ca Ucraina să folosească avioane de luptă poloneze, în ceea ce criticii au descris drept un semn de slăbiciune din partea liderului de la Casa Albă în fața amenințărilor repetate cu represalii făcute de Putin. Republicanii l-au acuzat atunci pe președintele democrat că este „timid” și că se retrage „de fiecare dată când Putin spune bau,” după ce nu a aprobat propunerea Varșoviei.

Reticența administrației americane s-a extins, de asemenea, și asupra retoricii publice. Presa de peste ocean a relatat că președintele Biden le-a spus în aprilie secretarului Apărării, Lloyd Austin, și secretarului de stat, Antony Blinken, să reducă tonul la adresa Moscovei, după ce șeful Pentagonului a afirmat că SUA doresc o Rusie slăbită care să nu poată lansa un alt atac.

„Vrem să vedem Rusia slăbită în asemenea măsură în care nu va putea face genul de lucruri pe care le-a făcut în invadarea Ucrainei,” a declarat Austin la momentul respectiv, după o vizită la Kiev, unde delegația americană s-a întâlnit cu președintele Zelenski – comentarii pe care Blinken le-a îmbrățișat ulterior în mod public.

„Biden nu a fost fericit când Blinken și Austin au vorbit despre câștigarea (războiului) în Ucraina,” a spus una dintre sursele citată de NBC News. „(Președintele) nu a fost mulțumit de retorică.”

În plus, într-un gest considerat la momentul respectiv ca un efort de a nu provoca iritarea Moscovei, armata americană a amânat un test al rachetei balistice intercontinentale Minuteman III în martie. Ulterior, în aprilie, Statele Unite au recurs la aceeași decizie, pentru a evita „interpretarea greșită.”

„Departamentul Forțelor Aeriene a anulat recent zborul de testare planificat în mod obișnuit al unei rachete LGM-30G Minuteman III,” a declarat secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Todd Breasseale. „Lansarea a fost amânată anterior din cauza unei supraabundențe de precauție pentru a evita interpretările greșite sau comunicarea greșită în timpul invaziei ruse în curs de desfășurare în Ucraina.”

Rachetele Minuteman au format nucleul capacității nucleare terestre ale SUA timp de 60 de ani. Forțele Aeriene testează în mod normal patru rachete Minuteman III pe an de la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg din California. Testele sunt planificate cu luni și chiar ani înainte, iar anularea sau amânarea unuia din cauza temerilor că lansarea ar putea fi provocatoare este foarte rară, au afirmat experții militari.

În sfârșit, tot în primăvară, oficialii din Departamentul Apărării de la Washington au ținut sub secret timp de două săptămâni un test reușit cu o rachetă hipersonică, lansată de un bombardier B-52 în largul coastelor vestice ale SUA. Testul cu racheta Hypersonic Air-breathing Weapon Concept (HAWC) a fost anunțat la începutul lui aprilie, deși avusese loc la mijlocul lunii martie, în contextul în care președintele Biden se pregătea să călătorească în Europa. CNN a relatat că testul reușit a avut loc la câteva zile după ce forțele ruse au susținut și ele că au folosit o rachetă hipersonică Kinzhal pentru a distruge un depozit de arme în vestul Ucrainei.

Schimbare de atitudine

Ultimele luni au fost însă martorele unei schimbări majore de atitudine din partea Administrației Biden. În prezent, americanii înarmează Ucraina cu arme care pot provoca distrugeri majore forțelor ruse și, spre deosebire de cele întâmplate în primele săptămâni ale războiului, oficialii americani nu mai par îngrijorați de reacția Moscovei.

Astfel, în ultimele câteva luni, Washingtonul a prezentat constant, în mod detaliat, pachetele de asistență militară în valoare de miliarde de dolari trimise Ucrainei, care au inclus drone, vehicule și sisteme de rachete mai puternice.

Analiștii de peste ocean au remarcat și ei faptul că sprijinul neechivoc al americanilor este complet diferit de cele întâmplate în primele zile ale războiului, când guvernul Statelor Unite părea să ezită să enumere exact ceea ce trimitea în Ucraina, pentru a nu stârni furia Moscovei sau a nu avertiza Rusia în legătură cu materialele și echipamentele livrate Kievului.

Care sunt motivele din spatele acestei schimbări de strategie? Experții afirmă că, în primul rând, americanii profită de ezitările regimului de la Kremlin, care nu a reuțit sau nu a putut să-și pună în practică amenințările cu represalii.

„Cu timpul, administrația (Biden) a înțeles că poate furniza ucrainienilor arme mai mari, mai capabile, mai grele și care acționează la distanțe mai mari, iar rușii nu au reacționat,” a declarat fostul ambasador al SUA în Ucraina, William Taylor.

„Rușii au cam jucat la cacealma și au făcut pe grozavii, dar nu au fost provocați. Și, inițial, a existat îngrijorare (pentru acest lucru) în rândul administrației – care încă există într-o oarecare măsură -, dar teama de a provoca rușii a scăzut,” a adăugat Taylor, care lucrează în prezent pentru U.S. Institute of Peace.

De exemplu, oficialii apărării de la Pentagon au anunțat în august că Statele Unite vor trimite pentru prima dată Ucrainei 15 drone de supraveghere ScanEagle, vehicule blindate rezistente la mine MaxxPro și sisteme de rachete antitanc ghidate TOW, precum și diverse muniții noi, parte a unui pachet de 775 de milioane de dolari, potrivit CBS News .

Asta după ce administrația americană a dezvăluit că a trimis în Ucraina AGM-88 High-Speed Anti-Radiation Missiles, rachete antiradiații de mare viteză.

De asemenea, începând din iunie, Statele Unite au crescut în mod constant transferul de HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate pentru Ucraina, iar experții americanii i-au instruit pe soldații ucrainieni cum să le folosească.

În sfârșit, mai multe rapoarte au indicat că SUA intenționează să trimită în curând muniție de artilerie ghidată de precizie Excalibur – arme care pot ajunge până la 70 de kilometri și i-ar ajuta pe ucraineni să vizeze pozițiile și posturile de comandă ale forțelor lui Putin aflate la mare distanță.

Până în acest moment, în cele șase luni scurse de la atacul Rusiei, Administrația Biden s-a angajat să trimită Ucrainei asistență militară în valoare de aproape 13 miliarde de dolari. Dacă se adună și asistența militară frunizată Ucrainei începând din 2014, totalul ajutorului militar american pentru Kiev a ajuns la 15,5 miliarde de dolari.

Gama și puterea acestor arme au crescut de-a lungul timpului, oficialii ucraineni susținând că puterea de foc este crucială pentru apărarea nu numai a țării lor, ci și a democrației din întreaga lume. „În sfârșit, se simte că artileria occidentală – armele pe care le-am primit de la partenerii noștri – a început să funcționeze foarte puternic,” a declarat președintele ucrainean Zelenski luna trecută.

În urmă cu zece zile, Statele Unite au dat undă verde unui alt pachet de asistență militară Ucrainei, pregătindu-se să trimită aproape 3 miliarde de dolari în arme și echipamente pentru a satisface nevoile pe termen mediu și lung ale Kievului, în timp ce forțele ucrainiene se confruntă cu cele ale Rusiei.

Rezistența ucrainenilor

Experții consideră că o parte din schimbarea atitudinii americanilor poate fi atribuită și faptului că Kievul a sfidat așteptările internaționale și nu a căzut rapid în primele zile ale războiului, așa cum estimaseră numeroase voci. Potrivit lui Nathan Sales, un fost oficial al Departamentului de Stat, care a fost subsecretar interimar pentru securitatea civilă, democrație și drepturile omului, „mesajele administrației despre sprijinul pe care îl oferă s-au schimbat, deoarece natura războiului s-a schimbat.”

La începutul invaziei, opinia generală la Washington era că Kievul va fi copleșit în câteva zile, situație care ar fi fost urmată de o campanie lungă de gherilă și de insurgență din partea ucrainienilor aflați sub ocupație.

Covinsă de acest scenariu, Administrația Biden a acționat în consecință: Statele Unite s-au grăbit inițial să furnizeze Ucrainei armament pentru un astfel de conflict de gherilă, incluzând arme mici, ușoare, portabile, care pot elimina elicoptere și tancuri, inclusiv rachete Stinger și Javelin.

În schimb, spre surpinderea experților occidentali, războiul dintre Ucraina și Rusia s-a transformat într-un conflict convențional, în care o masă de forțe combinate de o parte luptă cu o masă de forțe similare de cealaltă parte.

„Pentru a te angaja într-o astfel de campanie, ai nevoie de o gamă mult mai largă de arme – ai nevoie de artilerie, ai nevoie de drone, ai nevoie de diverse alte forme de armament greu, cum ar fi rachetele antinavă… Ceea ce se schimbă nu este atât disponibilitatea administrației de a vorbi despre ceea ce oferă, ci natura armelor pe care de fapt le oferă,” a afirmat Sales.

Slăbirea puterii Rusiei

O altă parte a ecuației are legătura cu starea delicată în care se află forțele regimului de la Kremlin. După șase luni de conflict, Rusia simte impactul sancțiunilor impuse de Occident, în timp ce trupele sale suferă din ce în ce mai mult – pierderi umane și materiale – pe măsură ce războiul continuă.

Luna trecută, Reuters a raportat că marile companii aeriene ruse, cum ar fi compania de stat Aeroflot, și-au ținut avioanele la sol, astfel încât unele dintre acestea să fie folosite pentru piese de schimb, utilizate pentru a le menține pe altele în stare de navigabilitate.

De asemenea, confruntându-se cu pierderi mari pe câmpul de luptă, Putin a căutat luna trecută să sporească personalul de luptă al Rusiei cu peste 130.000 de soldați, eliminând limita de vârstă pentru noii recruți și încurajând deținuții din închisori să se alăture trupelor regulate. Statele Unite au afirmat că eforturile lui Putin de a recruta noi militari nu vor avea succes.

Omul forte de la Kremlin, care în urmă cu două săptămâni a semnat un decret de creștere a personalului de luptă al Rusiei de la 1,9 milioane la 2,04 milioane de militari începând cu anul viitor, „este puțin probabil să reușească, deoarece Rusia nu și-a atins în mod istoricul obiectivele de creștere a personalului,” a declarat un oficial de la Pentagon.

Concluzia experților este aceea că, luate împreună, informațiile descriu o imagine a unei țări care face eforturi majore să-și mențină propriile instituții și care nu este capabilă să reacționeze prin forță împotriva națiunilor occidentale care ajută Ucraina.

„Cred că instinctele oamenilor din departamente și agenții, în special din Departamentul de Stat și al Apărării, precum și din comunitatea de informații, cred că instinctele lor trebuie să fie mai înclinate și mai agresive,” a spus un fost oficial guvernamental înalt de la Washington.

„Cred că avem mult mai mult spațiu de partea noastră pentru a lua măsuri care să ajute Ucraina, fără a ne teme în mod nejustificat de modul în care Putin va răspunde,” a adăugat el. (Surse: The Hill, NBC News, CBS News, Politico, Reuters, CNN)

Distribuie Distribuie Comentarii