Judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București – cel care l-a condamnat pe Șerban Pop la 13 ani de pușcărie pentru că a luat mită în stil mafiot pe vremea când era vicepreședinte al ANAF – reacționează pentru prima oară în mod public și trage un semnal de alarmă după presiunile pe care le resimte în urma ultimei decizii severe de condamnare pe care a pronunțat-o, scrie ziare.com .

În cazul lui Șerban Pop, procesul pe fond nu a durat ani în șir – la fel ca toate celelalte cazuri de corupție – ci o jumătate de an (cu 11 termene de judecată), la capătul cărora a venit hotărârea pe fond: 13 ani de închisoare pentru luare de mită și menținerea sechestrului pe 23 de imobile (toate în Sectorul 1, București) până la concurența sumei de 2,5 milioane de euro – cât fusese șpaga luată de Pop.

Pronunțarea judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță a produs dezolare în rândul inculpaților și al apărătorilor acestora, într-o vreme când toți se pregăteau de prescripție, urmare a deciziei CCR din 26 mai. Așadar, condamnarea lui Șerban Pop nu s-a înscris în trendul actual al Justiției.

Magistratul de la Curtea de Apel București a explicat în motivare de ce Șerban Pop nu scapă de răspunderea penală, arătând că au existat acte care au întrerupt cursul prescripției înainte de perioada 2018-2022, interval reținut de CCR ca fiind cel în care România nu a avut prevederi în acest sens.

Așa că judecătorul nu a suspendat procesul de corupție al lui Șerban Pop în așteptarea unei decizii a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți, așa cum au făcut alți magistrați, ci a judecat dosarul și l-a soluționat.

De ce a „făcut valuri” în Justiție condamnarea lui Șerban Pop

Reamintim că, de exemplu, procesul de evaziune fiscală și spălare de bani al lui Adrian Sârbu a început în 2016, a stat 4 ani în cameră preliminară, iar abia acum a început judecata pe fond.

Dinu Patriciu, alt magnat (acuzat de spălare de bani și manipularea pieței de capital), nici n-a mai apucat să afle decizia definitivă, că a murit la 8 ani de la trimiterea în judecată.

„Campionul tergiversărilor” e Radu Mazăre (foto), a cărui proces al „Retrocedării plajelor” a durat peste 10 ani.

Cum sistemul judiciar din România este obișnuit cu procese în care inculpaţii îmbătrânesc între fond și apel, timp în care li se pensionează avocații sau chiar judecătorii, știrea că fostul șef ANAF, Șerban Pop, și-a luat 13 ani închisoare a produs consternare la toate nivelurile:

• avocații n-au mai văzut demult pe chitanțe o perioadă de doar 6 luni pentru apărare pe fond,
• parte din procurori și-au amintit că au cauze de câțiva ani la sertar,
• unii judecători au privit lung la propriile maldăre de dosare.

Așa că n-au întârziat să apară și niște reacții în presă pe care magistratul le consideră dezinformări.

O fostă judecătoare – prima care a sărit în apărarea condamnatului

Nu un inculpat a fost cel care a criticat public soluția dispusă de judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță, nici vreun avocat care să își fi calculat în acest fel strategia de apărare, ci președintele de onoare al Asociației Magistraților din România, fosta judecătoare Viorica Costiniu. Acest fapt trebuie să fi fost „catalizatorul” care a determinat reacția magistratului care l-a condamnat pe Șerban Pop.

Ziare.com a discutat pe această temă cu judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță în același cadru în care jurnaliștii de pe Justiție vorbesc cu avocații, cu inculpaţii sau cu procurorii atunci când ceea ce aceștia au de zis este de interes public.

„Sub o titulatură atât de pompoasă precum aceea de “președinta de onoare a Asociației Magisțraților din România”, fosta judecătoare Viorica Costiniu părăsește confortul oferit de cele două pensii speciale virate lunar, în patrimoniul său devălmaș, din banii românilor cinstiți, comentând public, pripit, superficial și periculos, o hotărâre judecătorească pronunțată de mine într-un dosar penal aflat în curs de judecată, în apel.

Încă nu este clar dacă Viorica Costiniu a avut ieșirea publică din 6 octombrie 2022, ca soție a lui Florin Costiniu, ca membră A.M.R. sau în numele vreunei frății mai mult sau mai puțin ezoterice cu inculpați trimiși in judecată pentru infracțiuni de corupție. Marea Lojă feminină a României nu a precizat dacă Viorica Costiniu are calitatea de membră și dacă a depus sau nu jurământul masonic, iar Asociația Magistraților din România mi-a răspuns că Viorica Costiniu nu a informat societatea anterior ieșirii publice din 6 octombrie 2022, aceasta fiind expresia libertății de exprimare.

Urmează să stabilească entitățile abilitate dacă s-au respectat limitele legale ale dreptului la liberă exprimare sau dacă avem de-a face cu o campanie de favorizare a inculpatului Pop Șerban, condamnat în primă instanță de mine la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru o mită de 2.500.000 euro primită de la Sorin Ovidiu Vîntu (foto). Foarte grav este faptul că fosta judecătoare Viorica Costiniu comentează o hotărâre pronunțată într-un dosar aflat în apel, deși recunoaște că nu a citit-o, spunând 'Dacă este adevărat ce se spune în acest mesaj pe care l-am primit, mă îngrijorează foarte serios viitorul judecății'”, arată judecătorul Ciprian Ghiță.

Soțul Vioricăi Costiniu – un judecător condamnat să ia pensie specială

Din discuția pe care ziare.com a avut-o cu judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță reies detalii cunoscute, dar uitate, cu privire la trecutul fostei judecătoare. Reporterii care stăteau pe treptele Instanței supreme în aprilie 2010, când judecătorul Florin Costiniu scăpase după câteva zile din arest preventiv, își amintesc reacția emoționantă a Vioricăi Costiniu care își lua „soțul acasă”, dând asigurări că acesta „își va dovedi nevinovăția”. Numai că Florin Costiniu a fost găsit vinovat și condamnat la 3 ani cu suspendate pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență săvârșită de fostul politician Cătălin Voicu (foto). În plus, Florin Costiniu a pierdut și la CEDO.

„Poate doamna Viorica Costiniu ar fi trebuit să fie foarte serios îngrijorată pentru imaginea Justiției atunci când colegii săi de complet – fostul judecător Stan Mustață (foto) și fosta grefieră Mariana Curea – au fost arestați și trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, urmărind obţinerea de beneficii materiale, fapte pentru care au și fost condamnați definitiv la pedeapsa închisorii.

Nu am văzut vreo reacție publică a doamnei Viorica Costiniu referitor la acest caz, deși poate necesitatea apărării prestigiului Justiției ar fi impus-o, în condițiile în care, în referatul întocmit de procurorii DNA, se reproducea o discuție între membrii grupului infracțional, discuție ce părea că se referă chiar la judecătoarea Costiniu.

Pentru viitorul Justiției nu a fost îngrijorată doamna Costiniu nici atunci când soțul său, Florin Costiniu, a fost arestat preventiv și apoi condamnat definitiv pentru că, în calitate de președinte al Secției Civile a ICCJ, ar fi întreprins activități de complicitate la infracțiunea de trafic de influență săvârșită de fostul politician Cătălin Voicu.

Probabil s-a mai liniștit doamna Costiniu atunci când soțul său, ulterior condamnării definitive pentru infracțiunea de corupție, a reușit performanța de a fi beneficiarul unei pensii speciale de fost judecător, cumulată cu venituri obținute din avocatură”, spune judecătorul.

Motivarea condamnării lui Șerban Pop a fost prezentată de ziare.com de pe portalul ReJust.ro, în format anonimizat.

Judecător: Orice român onest poate citi și înțelege motivele condamnării lui Șerban Pop

În motivare, judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță face referire, la un moment dat, la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în care instanța europeană dă dreptul magistraților să aplice legea penală din România, nu deciziile CCR (instanță de drept constituțional) în cauzele de corupție.

„Sub masca „îngrijorării” si sub pălăria „de onoare”, Viorica Costiniu induce în eroare opinia publică, afirmând că pedeapsa de 13 ani închisoare pe care i-am aplicat-o fostului vicepreședinte ANAF Șerban Pop pentru infracțiunea de luare de mită, ar reprezenta o condamnare politică, dispusă fără probe.

Că Viorica Costiniu și cei care o găzduiesc mediatic refuză să accepte faptul că motivarea hotărârii de condamnare a inculpatului Pop Șerban analizează în detaliu probatoriul administrat în cauză, poate fi constatat de orice român onest care lecturează hotărârea publicată, in extenso, în mediul online.

La fel de ușor se poate constata că fraza pe care găzduitorii mediatici ai Vioricăi Costiniu o scot din contextul considerentelor hotărârii pronunțate de mine se regăsește și în Ghidul de individualizare a pedepselor pentru corupție, publicat de Înalta Curte de Casației și Justiție (a se vedea pe site-ul Înaltei Curți: Ghid individualizare pedepse coruptie ).

Nu am văzut ca doamna Costiniu să fi exprimat public obiecții împotriva acestui Ghid sau împotriva Deciziei Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată la data de 18 mai 2021 în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, prin care s-a stabilit că instanțele naționale pot aplica direct dreptul European și că Decizia 2006/98 care instituie MCV este obligatorie până când va fi abrogată (para. 163).

Pretins îngrijorată, doamna Costiniu insinuează ca aș fi „un exemplu vătămător pentru mai tinerii noștri colegi care își judecă semenii, indiferent de nivelul de instanță”.

Probabil că, fiind judecătorul care a redeschis Dosarul „10 August”, care a dispus pedeapsa de 22 ani închisoare pentru concurs de infracțiuni de corupție săvârșite de fostul judecător Moldovan Mircea și pedeapsa de 13 ani închisoare pentru infracțiunea de luare de mită comisă de fostul vicepreședinte ANAF Șerban Pop sau cel care a soluționat dosarul Fondului Naţional de Investiţii - Sorin Ovidiu Vîntu (dosarul celei mai mari fraude financiare din România postdecembristă), nu sunt un model de urmat.

Poate unii ar fi mai liniștiți dacă li s-ar propune mai tinerilor noștri colegi modele precum Florin Costiniu, Stan Mustaţă, Mircea Moldovan, Antonela Costache, Viorica Dinu, Veronica Cîrstoiu, Dumitrița Piciarcă sau Liliana Bădescu”, remarcă, ironic, magistratul Ciprian Ghiță.

Judecătorul Ciprian Ghiță despre sistemul judiciar italian

Dintr-o poveste cu mafioți nu putea lipsi Italia, stat în care s-au refugiat pentru a scăpa de pedepsele definitive cu închisoarea Alina Bica (4 ani pentru favorizare infractorului Ovidiu Tender), Daniel Dragomir (ofițerul SRI care îl storcea de șpăgi pe afaceristul Rami Ghaziri – 3 ani cu executare), Bogdan Cornel Popa și Romeo Albu (condamnați la 11 ani și 6 luni, respectiv 6 ani în Dosarul mitei lui Sorin Oprescu) sau Dragoș Săvulescu (condamnat definitiv la 5 ani și 6 luni de pușcărie în Dosarul Retrocedărilor din Constanța, alături de Radu Mazăre).

Acum, autoritățile din peninsulă refuză să-i predea României pe fugarii enumerați, însă patria lui Dante a dus o luptă acerbă cu Mafia în anii ‘70-‘80. Despre acea luptă amintește judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță:

„Pentru ca găzduitorii mediatici ai Vioricăi Costiniu par că s-au îndrăgostit de justiția italiană, comentând o hotărâre pronunțată de mine într-un caz al condamnatului Săvulescu Dragoș, mă văd nevoit să spun că sistemul judiciar la care fac referire înseamnă, în primul rând, cartea de aur scrisă de martiri ai legalității precum Giovanni Falcone și Paolo Borsellino (n.r. – doi judecători asasinați de Mafie în anii 90, în onoarea cărora Aeroportul din Palermo, Sicilia, a fost botezat „Falcone-Borsellino”).

Parcurgând temeinic aceaste file de istorie judiciară, ar putea înțelege cum justiția italiană a soluționat, în prima instanța, în decurs de doar un an și câteva luni (10 februarie 1986 - 16 decembrie 1987 ) „Il Maxiprocesso”, în care fuseseră trimiși în judecată nu mai puțin de 475 inculpati, membri ai „onorabilei societăți” sau ai „Cosa Nostra”, pentru multiple infracțiuni grave.

Ar înțelege, astfel, cât de scurt poate fi uneori drumul „Dal Grand Hotel Ucciardone all'inferno del 41 bis” (n.r. – Penitenciarul Ucciardone din Palermo, închisoarea mafioților) și nu ar mai induce în eroare pe românii cinstiți, spunându-le că am soluționat prea repede, în aproximativ 6 luni, faza de cameră preliminară și de judecată în prima instanță a procesul fostului vicepreședinte ANAF Șerban Pop.

Față de ieșirea publică a doamnei Viorica Costiniu – și pentru a evita răspândirea unor confuzii în spațiul public – s-ar mai impune a fi reamintit faptul că, potrivit Capitolului I al Titlului I din legea nr. 304/2004, Justiția este un serviciu public, iar potrivit art. 1 din legea nr. 303/2004, magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători şi de procurori”, mai arată judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță.

Distribuie Distribuie Comentarii