Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se va retrage în septembrie, chiar în momentul în care Europa și NATO se confruntă cu unele dintre cele mai mari provocări de după cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Stoltenberg a fost o voce puternică în favoarea contracarării amenințării rusești.
Următorul lider NATO ar trebui să fie în același tipar. Dintre cei doi candidați principali pentru a-l înlocui pe Stoltenberg, Iohannis din România și Rutte din Olanda, Iohannis este cea mai bună alegere.
Invazia Rusiei în Ucraina și amenințările sale militare asupra altor vecini, inclusiv a unor membri NATO, au creat un mediu de securitate periculos în Europa. Între timp, țările europene nu au reușit să ajungă cu adevărat la un consens cu privire la modul de abordare a unei Rusii expansioniste.
Klaus Iohannis, președintele României, înțelege amenințările militare și hibride ale Rusiei și importanța strategică a Mării Negre. El a condus o țară care, împreună cu Polonia, a fost în ultimii douăzeci de ani pilonul de bază al apărării pe frontul flancului estic al NATO.
În timpul mandatului său, România și-a respectat întotdeauna angajamentul NATO de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărarea sa, iar trupele române au participat la misiunile NATO din Afganistan și Kosovo.
Președintele Iohannis, împreună cu președintele polonez Duda, au creat grupul B9 la 4 noiembrie 2015, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia. Ceilalți membri ai grupului B9 sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia și Lituania. Grupul B9 a condamnat fără echivoc invazia Rusiei în Ucraina și faptul că Rusia a vizat civili.
B9 a pledat pentru o prezență militară aliată mai puternică pe flancul estic al Europei și pentru apărarea fiecărui centimetru din orice țară NATO împotriva invaziei rusești. Grupul a susținut, de asemenea, admiterea Finlandei și Suediei în alianță.
De asemenea, Klaus Iohannis a fost unul din liderii Inițiativei celor Trei Mări, un proiect economic care implică țările situate între Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Adriatică care doresc să își reducă dependența față de Rusia.
Este extrem de important ca liderul suprem al NATO să fie apropiat de Statele Unite și să aibă o capacitate dovedită de a lucra cu liderii americani. Președintele Iohannis a fost singurul lider mondial care a vizitat Casa Albă de două ori în timpul administrației Trump.
Mark Rutte a fost prim-ministru al Olandei între 2010 și 2024. Sub conducerea sa, cheltuielile de apărare ale Țărilor de Jos au fost de doar 1% din PIB, până când, recent, au urcat spre 1,5%.
Senatorul Dan Sullivan, din Alaska, a declarat recent că Rutte ar trebui descalificat pentru cea mai înaltă funcție din cadrul NATO din cauza rezultatelor slabe ale Olandei în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare.
Țările de Jos, sub conducerea lui Rutte, au cheltuit zeci de miliarde de euro pentru angajamente greșite în domeniul schimbărilor climatice și plănuiau să accelereze aceste cheltuieli înainte ca guvernul său să se prăbușească în urmă cu câteva luni. Mulți au susținut că devierea bugetelor naționale ale țărilor europene către cheltuieli pentru proiecte ineficiente de energie verde, mai degrabă decât pentru apărarea națională, a fost unul dintre factorii care l-au încurajat pe Putin să invadeze Ucraina. Putin a sperat să șantajeze țările europene cu restricții privind petrolul și gazele naturale pentru ca acestea să nu se opună invaziei.
Premierul Rutte este perceput ca o figură care provoacă diviziuni în Europa de Est. El a împiedicat România, Bulgaria și Croația să adere la Acordul Schengen, care elimină controalele la frontieră între țările semnatare. Ca urmare, traficul rutier de camioane și cel feroviar din aceste țări către restul Europei este încă întârziat zile întregi.
Creșterile de costuri rezultate din aceste întârzieri au împiedicat dezvoltarea porturilor din România și Bulgaria, care ar fi concurat cu portul olandez din Rotterdam.
NATO are nevoie de un lider care să se fi confruntat cu amenințările rusești, atât militare, cât și hibride, care să înțeleagă importanța strategică a Mării Negre și a flancului estic al Europei aflat pe linia frontului. Cel mai important, el trebuie să fie capabil să unească statele membre în politici care să aducă beneficii tuturor statelor membre.
Președintele Iohannis are un palmares și o expertiză care demonstrează că poate face exact acest lucru.
Adrian Zuckerman a fost ambasador al SUA în România între 2019 și 2021
