„Pentru a face descoperiri, trebuie să recompensăm mai degrabă decât să pedepsim pe cei care își asumă riscul de a se abate de la mulțime”, spune, într-un recent articol, Avi Loeb, șeful Proiectului Galileo, director fondator al Inițiativei „Black Hole" a Universității Harvard.

În analiza sa publicată în Medium , Loeb pleacă de la o afirmație despre regresia umană făcută de psihologul Daniel Kahneman, în momentul în care a primit Premiul Nobel în 2002. „Există o regresie la medie, face parte din condiție umană faptul că suntem pedepsiți statistic pentru că recompensăm pe alții și suntem recompensați pentru că îi pedepsim”, afirmase regretatul psiholog.

Astfel, Loeb remarcă faptul că este în natura umană ca unii oameni de știință să simtă că este misiunea lor în viață „să calce pe orice floare care se ridică deasupra nivelului ierbii în domeniul lor de cercetare”. În chip similar, cei care au rezultate sub așteptări sunt cei care cer o „egalitate de rezultate”.

Cât privește această „regresie la medie” pomenită de psiholog, Loeb subliniază că este greșită percepția despre ce este „media” când analizăm oameni, iar singura modalitate de a o corecta este explorarea abaterilor de la de la medie. „Pentru a face descoperiri, trebuie să recompensăm mai degrabă decât să pedepsim pe cei care își asumă riscul de a se abate de la mulțime”, subliniază cercetătorul.

Această regresie poate fi urmărită și printr-o analiză a unor instrumente de inteligență artificială care se bazează pe lucrări umane pentru a genera răspunsuri, precum este cazul ChatGPT - 3.5 și GPT4 care au regresat în timp.

Un studiu care a comparat performanțele din martie și iunie 2023 în ceea ce privește capacitatea de a rezolva probleme de matematică, de a răspunde la întrebări sensibile, de a genera cod și de a efectua raționament vizual. Acesta a constatat, de exemplu, că acuratețea ChatGPT4 în ceea ce privește rata de răspuns la opinii a scăzut de la 97,6% în martie la doar 22,1% în iunie.

Pentru acest regres este de vină și modul în care oamenii se raportează la performanță, inclusiv în mediul universitat. În acest sens el pomenește o glumă, despre care afirmă că o folosește des la locul său de muncă.

„Cei mai buni studenți de la Harvard sunt excepționali pentru că iau note de 10 la toate cursurile lor, în timp ce cei mai slabi studenți de la Harvard primesc note de 10 la toate cursurile lor”, menționează Avi Leob.

Despre astfel de practici, cercetătorul insistă că ele conduc la plasarea pe medie a tuturor oamenilor, fără abateri, dar de fapt reprezintă o lipsă de valoare, deoarece sistemul de notare a fost creat pentru a diferențieze între studenți în funcție de performanțele lor.

Cum ar fi, se întreabă cercetătorul, dacă asemenea practici din mediul academic ar fi mutat într-un domeniu care se bazează pe competivitate precum sportul.

„Imaginați-vă o ediție a Jocurilor Olimpice în care cei mai rapizi alergători din 100 de metri sunt încetiniți de către oficiali, astfel încât să ajungă la linia de sosire împreună cu cel mai lent alergător. Aceasta ar fi o gest minunat pentru cel mai lent alergător, dar ascunde diversitatea inerentă a abilităților atletice. Se omite ideea că Jocurile Olimpice sunt o celebrare a unor atitudini opuse obișnuințelor psihologice”, afirmă Loeb.

Dacă este să coreleze citatul lui Kahneman cu exemplul său din lumea sportului, cercetătorul spune că ar fi: „pe pista de 100 de metri, un grup de alergători prezintă o progresie departe de medie; ca parte a spiritului olimpic, noi îi sărbătorim pe cei care aleargă cel mai repede, mai degrabă decât să-i recompensăm pe cei lenți și să-i pedepsim pe primii”.

În final, el subliniază că performanța era criteriul principal când și-a început el cariera de cercetător, asemenea sportului, iar sistemul trebuie să înțeleagă că descoperirile revoluționare în știință reprezintă abateri de la medie.

„Pentru a favoriza aceste descoperiri, mediul academic cultura academică a rezistat tendințelor psihologice naturale de regresie la la medie”, conchide el.

• Avi Loeb este șeful Proiectului Galileo, director fondator al Inițiativa "Black Hole" a Universității Harvard - Black Hole Initiative, director al Institutului pentru Teorie și Calcul la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică și fost președinte al departamentului de astronomie de la Universitatea Harvard (2011-2020). El este fost membru al Consiliului de consilieri al președintelui pentru știință și tehnologie și fost președinte al Consiliului pentru Fizică și Astronomie al Academiilor Naționale.
• Este autorul bestseller-ului „Extraterestrial: Primul semn de viață inteligentă dincolo de Pământ" și coautor al manualului „Viața în Cosmos", ambele publicate în 2021. Ultima sa carte, intitulată „Interstellar", a fost publicată în august 2023.

Distribuie Distribuie Comentarii