Libertatea a stat de vorbă cu trei specialiști care au analizat limbajului nonverbal al lui Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Mihai Copăceanu, psiholog

„Donald Trump, președinte american în relație cu președintele ucrainean a avut astăzi un comportament nu doar autoritar și impunător, superior și cu multă aroganță, ci un comportament eminamente agresiv.

Gesticulează mult, gesticulează intrând în spațiul personal al lui Zelenski, îi atinge brațul repetat, ridică des degetul arătător, vorbește peste el, îl ceartă și îl critică cu duritate. Limbajul nonverbal îi spune „taci din gură, eu vorbesc”.

În realitate, nu este un dialog, deoarece nu se respectă nicio regulă minimă a dialogului. Donald Trump nu îi permite deloc omologului său să spună ce are de spus. Mai mult Donald Trump îl amenință pe președintele Zelenski folosind aceleași prea bine-cunoscute acuzații.

Este un spectacol tipic președintelui Trump, caracterizat de narcisism și aroganță pe teritoriul său, în biroul cel mai important al Administrației Prezidențiale și mai ales având vicepreședintele ca al doilea acuzator, toate în fața presei, presa ca martor.

Sunt convins că miza a fost spectacolul public, nu doar în fața publicului american, cât și în fața lumii întregi. Sunt convins că dacă nu exista transmisiunea live, Trump nu ar fi avut această atitudine. A mai bifat încă o dată și a accentuat încă o dată zicala „Cu mine nu te joci, eu nu fac cum vreți voi”.

Ce merită admirat este curajul și atitudinea președintelui ucrainean, care nu-și pleacă deloc capul, care nu se lasă deloc acuzat și care, deși într-o poziție deloc favorabilă, ba chiar inferioară în această scenă și în plan larg, în plin război cu Rusia, de peste 3 ani, nu acceptă acuzațiile repetate ale americanului.

Am fost martori la o scenă care nu face deloc onoare Americii, a fost o scenă prea bine stabilită, pot spune că președintelui ucrainean i s-a întins o capcană. A fost evident că președintele Trump nu și-a propus nicio negociere, niciun dialog minim despre pace.”

Donald Trump (dreapta) și Volodimir Zelenski (stânga) surprinși în Biroul Oval – 28 februarie 2025. Foto Hepta

Robert Santa, sociolog și cercetător-șef Rethink

„Din imagini se vede că Zelenski a adoptat o atitudine defensivă după ce au început să apară acuzațiile părții americane. Nu cred că se aștepta la o astfel de poziționare, mai ales după semnalele tot mai pozitive apărute în urma vizitelor lui Macron și Starmer la Washington.

Cred că, inclusiv la nivel personal, acuzațiile că nu ar fi fost recunoscător pentru ajutorul oferit de SUA și reiterarea ideii că nu are „cărți de joc” nu au picat bine. Mai ales în condițiile în care de-a lungul ultimilor trei ani, el a mulțumit în repetate rânduri pentru ajutorul primit de Ucraina.”

Certuri și reproșuri între Trump și Zelenski la Casa Albă, chiar în fața presei. Foto: Profimedia

Vlad Lupu, psiholog

„Peste trei ani de război au lăsat cu siguranță urme adânci și pentru Zelenski. Sănătatea fizică, dar și cea mintală, i-au fost cu siguranță afectate. Războiul nu iartă pe nimeni și trebuie spus că, oricât de puternic ești, este o mare posibilitate să dezvolți anxietate, depresie sau tulburare post-traumatică și nu numai.

Zelenski arată vizibil extenuat și lipsit de orice emoție, iar discuția în contradictoriu cu Trump și Vance îl face să își încrucișeze mâinile în semn de protest față de ce i se reproșează.

Președintele ucrainean ripostează din aceeași poziție de non-negociere, dar sătul parcă de a le explica americanilor cum arată și se simte războiul.

Nu reușește să își mențină calmul pe fondul tuturor celor întâmplate în ultimele săptămâni și începe să se contreze cu Vance, dar nu reușește să se facă bine înțeles. Asta se datorează oboselii, stresului cronic, dar și faptului că Trump îl întrerupe încontinuu.

Discuția arată mai mult ca una între tată (Trump) și fiu (Zelenski). Președintele american se poartă ca un părinte care nu își lasă copilul să se explice, iar copilul (Zelenski), evident, se satură la un moment dat și pleacă. La fel cum a decis să facă Zelenski după discuția aprinsă cu Trump.

Vance, de altfel, ar putea fi fratele mai mare care este de partea tatălui. Scopul comun este de a-l scoate țap ispășitor pe fratele mai mic. Doar că nu reușesc acest lucru, ci totul se termină cu fratele mai mic care pleacă cât mai repede pentru a nu mai auzi de cei doi bătăuși (în engleză, „bullies”).”