Economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2017, principalul risc la adresa perspectivei fiind o percepție de relaxare a prudenței fiscale care ar putea afecta negativ încrederea piețelor, arată experții Fondului Monetar Internațional într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI.

Potrivit documentului publicat joi de FMI, o eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creșterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul și investițiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile și ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanțurile băncilor.

Comitetul Director al FMI salută progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investițiilor pentru a proteja rezervele și a crește în mod sustenabil standardele de viață.

"Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale și încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câștiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investițiilor pentru a proteja rezervele și a crește în mod sustenabil standardele de viață", susține FMI.

De asemenea, Comitetul director subliniază că proiectul Legii salarizării unice și noile reduceri de taxe reprezintă un risc la deficitul bugetar. "Directorii au atras atenția asupra necesității de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorările de pensii și a analiza și a modifica cu atenție proiectul Legii salarizării unice în conformitate cu spațiul fiscal disponibil și obiectivele fiscale pe termen mediu", se arată în comunicatul FMI.

În contextul unei posibile înrăutățiri a situației fiscale, staff-ul FMI a recomandat autorităților române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii și pensii precum și noi reduceri de taxe. De asemenea, să constituie rezerve solide prin reducerea deficitului fiscal la 1,5% din PIB până în 2020. Această ajustare ar trebui sprijinită prin reforme structurale și dând întâietate investițiilor în raport cu consumul precum și prin îmbunătățirea eficienței administrației publice.

Estimările staff-ului FMI arată că deficitul bugetar va ajunge la 3,7% din PIB în 2017 ca urmare a noii Legi a salarizării, majorărilor de pensii și reducerilor de taxe. Mai mult, există riscul ca în conformitate cu politicile, deficitul să se deterioreze până la 3,9% din PIB în 2018. Pentru a evita ca majorarea deficitelor să pună în pericol stabilitatea fiscală, FMI recomandă consolidare pe termen mediu, sprijinită de reforme care să crească eficiența sectorului public.

Potrivit FMI, autoritățile de la București au recunoscut că atingerea țintei de deficit pe 2017 va fi dificilă dar au dat asigurări că vor monitoriza cu atenție execuția bugetară și vor lua măsuri compensatorii dacă va fi nevoie.

În ceea ce privește legea salarizării unice, autoritățile au fost de acord cu staff-ul FMI cu privire la necesitatea implementării graduale dar au apreciat că impactul fiscal al actului normativ ar putea fi mai mic decât se anticipează.

Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei românești în luna martie a acestui an, la București. Pe baza informațiilor disponibile la momentul discuțiilor, a fost elaborat un raport al staff-ului FMI la data de 4 mai 2017, raport care a fost analizat de boardul executiv al instituției financiare internaționale la data de 22 mai.

Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.

AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)