Legea salarizării unitare va genera costuri totale de 61,2 miliarde de lei, sau 6,6% din produsul intern brut, ceea ce se traduce printr-un impact bugetar net de circa 2,6% din PIB, potrivit estimărilor staff-ului Fondului Monetar Internațional care a realizat, în martie, la București, o evaluare a economiei românești.

"Proiectul de lege își propune să organizeze remunerarea sectorului public dar generează riscuri fiscale semnificative iar anumite aspecte sunt neclare", precizează FMI într-un document publicat joi.

Potrivit sursei citate, argumentele pentru variațiile creșterilor în cazul diferitelor grupe de bugetari în primii ani de implementare a legii sunt neclare și au implicații fiscale semnificative. După anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazată pe coeficienți. Coeficienții sunt multiplicați în funcție de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare să fie extrem de volatilă și puțin flexibilă, consideră FMI.

De asemenea, nu este clar dacă acești coeficienți reflectă o evaluare cuprinzătoare a jobului respectiv care să asigure o echitate a plății sau dacă aceste niveluri de echivalare au fost reglate în funcție de sectorul privat. Mai mult, în timp ce legea încearcă să rezolve preocupările legate de sustenabilitatea fiscală (definind explicit acest principiu și limitând plățile maxime), mecanismele prin care să se asigure sustenabilitatea fiscală nu sunt definite în lege. În final, nu este clar dacă autoritățile locale sunt acoperite de actul normativ.

"Impactul fiscal estimat al acestei legi este semnificativ. În vreme ce anumite majorări ale salariilor în sectorul public sunt justificate, legea va crește anvelopa salarială semnificativ peste nivelul economiilor emergente. În prezent, anvelopa salarială în România este sub nivelul mediu din economiile emergente (7,5% din PIB față de 9% din PIB). Estimările staff-ului indică faptul că, odată cu aplicarea acestei legi a salarizării, anvelopa va fi cu 2,5 — 3 puncte procentuale peste cea a economiilor emergente până în 2022", se mai arată în documentul citat.

Printre recomandările FMI pe acest subiect se numără implementarea graduală a legii în concordanță cu spațiul fiscal, o structură simplificată a grilelor de salarizare și folosirea salariilor din mediul privat drept etalon.

"Staff-ul recomandă ca legea să fie bazată pe principii clare de sustenabilitate, echitate, transparență și relativă simplificare. Mai specific documentul trebuie: să fie sustenabil și implementat gradual în concordanță cu spațiul fiscal; să introducă o structură simplificată a grilelor de salarizare; să aibă în vedere responsabilitatea fiecărui job, complexitatea și gradul de calificare; să aibă ca indicator salariile din sectorul privat astfel încât să se asigure că salariile din sectorul public sunt aliniate condițiilor din piața muncii; să stabilească plafoane pentru bonusuri și plăți pentru performanță mai degrabă decât nivele obligatorii", precizează documentul publicat joi de instituția financiară internațională.

La jumătatea acestei luni, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, arăta că legea salarizării unitare va aduce o creștere medie a salariilor cu 56%, dar vor fi și bugetari care vor avea salarii mai mici, respectiv 3% dintre angajații cu salariile mari, de 14.000 de lei.

Propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată cu amendamente, în ședința de marți a plenului Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

Ministrul Muncii a declarat, în plen, că legea salarizării are ca obiectiv corectarea disfuncționalităților din sistem, prin aplicarea principiului "la muncă egală, salarii egale".

AGERPRES