FMI a revizuit în scădere la 3,1% estimările privind avansul economiei româneşti în 2019
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 3,1% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, iar în paralel prognozează o majorare a ratei inflaţiei şi deficitului de cont curent, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.
Dacă în luna octombrie 2018 FMI estima că, în acest an România va înregistra o creştere economică de 3,4%, în raportul publicat marţi instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 3,1% în 2019 şi la 3% în 2020.
"Pentru alte economii din regiunea Europei emergente cu ritmuri robuste de creştere în ultimii ani, precum Polonia şi România, creşterea este aşteptată să se modereze până la aproximativ 3% pe termen mediu, ca urmare a diminuării stimulentelor de pe urma fondurilor europene de investiţii şi a politicilor favorabile" se arată în raportul FMI.
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum în România în acest an, estimările instituţiei financiare internaţionale au fost revizuite în sus pentru 2019, până la o creştere medie anuală de 3,3%, faţă de un avans de 2,7% preconizat în toamnă, urmând să coboare la 3% în 2020.
De asemenea, FMI a revizuit în sus estimările privind deficitul de cont curent înregistrat de România în acest an, până la 5,2% din PIB, în condiţiile în care în toamnă se aştepta ca soldul negativ al contului curent să se reducă până la 3,4% din PIB. Pentru 2020, FMI prognozează în cazul României un deficit de cont curent de 4,8% din PIB.
În schimb, în ceea ce priveşte evoluţia ratei şomajului în România în acest an, estimările instituţiei financiare internaţionale sunt nemodificate, la 4,8%, urmând ca în 2020 rata şomajului să crească uşor la 4,9%.
Cele mai noi prognoze ale FMI sunt mai pesimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care zilele trecute şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind evoluţia economiei româneşti atât în 2019, de la 3,5% cât estima în ianuarie până la 3,6%, cât şi pentru 2020, de la 3,1% până la 3,3%. BM a atras atenţia, însă, că riscurile s-au înmulţit, provenind în special de pe urma unei cereri mai slabe de pe marile pieţe de export şi incertitudinile cu privire la politica fiscală. "Economia românească ar urma să înregistreze un ritm mai lent de creştere pe termen mediu, reflectând reducerea decalajului dintre PIB-ul realizat şi PIB-ul potenţial, înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii şi incertitudinile cu privire la politica fiscală. Măsurile fiscale anunţate la finele lunii decembrie 2018 riscă să încetinească economia în 2019 şi dincolo", se arată în ultimul raport al Băncii Mondiale.
În luna februarie a acestui an, Comisia Europeană a avertizat şi ea că România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerarea costurilor cu forţa de muncă iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar şi ar putea afecta în mod negativ investiţiile private. Potrivit Executivului comunitar, deciziile guvernamentale cu privire la salariile în sectorul public şi salariul minim au jucat un rol major în creşterea riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. De asemenea, politica fiscală expansionistă a limitat marja de manevră pentru amortizarea şocurilor potenţiale. "Persistenţa acestor tendinţe poate provoca noi pagube asupra încrederii actorilor economici, poate reduce capacitatea economiei de a se adapta la şocurile care ar putea apărea acasă sau peste hotare şi poate afecta necesităţile în creştere ale economiei de finanţare externă, măsurate prin înrăutăţirea deficitului", subliniază Comisia Europeană în documentul intitulat "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale".
Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA). AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
