Florin Răducioiu a acordat un amplu interviu pentru presa spaniolă, publicat înainte de derby-ul Espanyol - Barcelona, din postura de fost fotbalist al gazdelor. Pe lângă trăirile sale din perioada Espanyol, ”Marele blond” a povestit lucruri mai puțin știute din viața sa. Iată câteva:

Florin Răducoiu e acum analist TV. Foto Inquam Photos

România 1994. ”Am avut o mare personalitate. Hagi, Popescu, Dumitrescu, eu… Acest grup și-a desăvârșit munca. Eram ca o sticlă de vin care se deschide în cel mai bun moment. Îmi amintesc că am avut o doză de noroc. Echipele care nu au nimic de pierdut sunt cele mai periculoase. Am fost un pic ca Bulgaria, care avea jucători cam ca noi. Iordănescu, care este acum general în armată, era foarte strict și comunist. Echipa era subordonată și disciplinată”, își amintește Florin Răducioiu.

Momentul 1994 și necalificările din perioada 1998-prezent: ”Nu cred că un alt jucător român m-a mai întrecut în timp, cu cele patru goluri pe care le-am marcat într-o singură ediție… Dar iau meciul fantastic cu Argentina, pe care nu l-am jucat din cauza cartonașelor, și meciul cu Suedia, pe care l-am pierdut la penalty-uri”, spune Florin Răducioiu.

A fost la San Francisco, în fața a 80.000 de oameni și în sferturile de finală. Am fost aproape, am condus în prelungiri și am pierdut la penalty-uri când meciul era în mâinile noastre. Acolo ați văzut diferența culturală. Suedezii au fost reci, iar noi agitați. Hagi a spus după aceea că a fost o șansă pe care nu o vom mai avea timp de o sută de ani… Sper că nu a fost un blestem ca Bela Guttman”.

Cum e perceput în România: ”Oamenii ne recunosc, ne opresc pe stradă… E o mare victorie personală. Copiii mici îmi scriu, mă salută, îmi spun domnul Răducioiu. Este impresionant . Acum ne gândim să facem un film despre cei 30 de ani de la acest succes”, explică Florin Răducioiu.

Monaco, șampanie, bling bling

Perioada după ce s-a lăsat de fotbal: ”Vreau să le dau câteva sfaturi tinerilor. Au trecut 20 de ani de atunci. Acum toți jucătorii sunt inteligenți și au agenți. Ca fotbalist, poți să-ți iei un an sabatic. Dar atunci trebuie să ai idei clare, pentru că urmează o altă viață. Ce vrei să faci? Să fii director sportiv, antrenor… Nu prea mai există altceva. Sau, altfel, să te lași de fotbal și să faci altceva.

Răducioiu și momentul maxim al carierei sale, Cupa Mondială din 1994. Foto Arhivă Adevărul

Nu poți să pierzi mult timp pentru că te așezi și nu vrei să faci nimic. Dacă ai bani, crezi că o să dureze… Nu poți să știi ce se poate întâmpla. În cazul meu, regret. La Monaco am petrecut nouă ani fără să fac nimic, au fost irosiți. Pentru mine, ca om, a fost o greșeală. Monaco, șampanie, bling bling… Dacă aș putea să mă întorc în trecut, aș arăta familiei mele că am fost bărbat și că aș fi muncit pentru orice.

Mulți fotbaliști, puțini antrenori

Cum a scăpat de vicii. ”Într-o zi realizezi că nu mai poți continua așa. M-am întors în Italia și am studiat pentru a deveni antrenor, dar mi-am dat seama, chiar dacă aveam acest titlu, că nu oricine poate fi Guardiola. Nu era ceea ce-mi stătea în fire. Sunt mulți fotbaliști, dar doar câțiva pot fi antrenori, pot gestiona grupuri, pot rezolva probleme… Aici, la București, am ajuns în televiziune și sunt foarte fericit”, mărturisește Florin Răducioiu.

Regrete legate de carieră: ”Aș fi putut avea o carieră mai completă, cu siguranță. Mi-am pierdut multă energie pentru lucruri stupide. Nimeni nu este perfect, dar eu nu am fost suficient de diplomat. Ar fi trebuit să gestionez altfel anumite situații, poate de aceea sunt o persoană diferită acum”.