Fără comentarii. Florin Iordache, fostul ministru al Justiţiei din perioada adoptării OUG 13, a lăudat decizia Curţii Constituţionale pe tema abuzului în serviciu la Antena 3. El, dar și Propaganda PSD, susțin că decizia de marți a CCR obligă Guvernul sau Parlamentul să introducă un prag valoric la abuzul în serviciu.

"S-a demonstrat încă o dată că este necesar un prag. Şi asociaţiile profesionale, dar şi magistraţii, cât şi simplii cetăţeni au solicitat să se ştie pentru cât se face dosar penal. Adică nu poţi face dosar pentru pentru doi. Partea civilă, cu recuperarea prejudiciului, oricum se face. Problema era dacă facem sau nu facem dosar penal. S-a demonstrat că decizia 405 din 2016 stabilise că trebuie prag. Prin această decizie nu face decât să întărească decizia 405 de anul trecut, prin care legiuitorul trebuie să stabilească cuantumul acestui prag", a declarat Florin Iordache.

Întrebat când va fi făcută schimbarea în Codul Penal, fostul ministru a răspuns: "Dacă aş fi ministru, mâine. E necesar nu să o bâjbâim. Legea trebuie să fie clară."

Judecatorii Curtii Constitutionale au respins, marti, ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate privind abuzul in serviciu ce viza sintagma "indeplinirea defectuoasa a sarcinilor de serviciu", ridicata de fosta sotie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, iar in ceea ce priveste stabilirea unui prag minim peste care abuzul in serviciu sa fie considerat infractiune, CCR arata ca acest lucru nu intra in sarcina sa, ci a Parlamentului sau a Guvernului: "Instanta constitutionala nu are competenta de a complini acest viciu normativ, intrucat si-ar depasi atributiile legale, actionand in sfera de competenta a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligatia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu."

Comunicatul CCR:

In ziua de 6 iunie 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, ale art.11 alin.(1) pct.A lit.d) si ale art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal si ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Dispozitiile criticate au urmatorul continut:

- Art.248 din Codul penal din 1969: "Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. ";

- Art.297 alin.(l) din Codul penal: "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.";

- Art. 132 din Legea nr.78/2000: "In cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime. "

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.248 din Codul penal din 1969 sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii";

2. A respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.297 alin.(1) din Codul penal;

3. A respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

In argumentarea solutiei de admitere pronuntate in privinta dispozitiilor art.248 din Codul penal din 1969, Curtea a aplicat, mutatis mutandis, considerentele ce au stat la baza pronuntarii Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.517 din 8 iulie 2016, prin care a constatat ca dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii". Prin urmare, Curtea a retinut ca dispozitiile art.248 din Codul penal din 1969 incalca prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie, deoarece sintagma ￢indeplineste in mod defectuos￢, din cuprinsul acestora, nu intruneste conditiile calitative impuse atat de Constitutie, cat si de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nefiind enuntata cu suficienta precizie pentru a se intelege la ce dispozitii legale se raporteaza incalcarea atributiilor de serviciu. Astfel, Curtea a retinut ca defectuozitatea indeplinirii unui act trebuie stabilita numai prin raportare la legea in domeniu.

Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensitatii vatamarii rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat ca revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de "abuz in serviciu", cu aplicarea principiului "ultima ratio", astfel cum acesta a fost dezvoltat in doctrina si jurisprudenta (inclusiv cea a Curtii Constitutionale), aceste circumstantieri fiind necesare delimitarii raspunderii penale de celelalte forme de raspundere juridica. Totodata, Curtea a retinut ca, data fiind natura omisiunii legislative relevate, instanta constitutionala nu are competenta de a complini acest viciu normativ, intrucat si-ar depasi atributiile legale, actionand in sfera de competenta a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligatia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu.

In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de dispozitiile art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, Curtea a retinut ca aceasta constituie, astfel cum prevede si titlul sectiunii din care face parte, o infractiune asimilata celor de coruptie, prin modul in care a fost incriminata constituind o forma speciala a infractiunii de abuz in serviciu. Prin urmare, incidenta infractiunii prevazute de dispozitiile art.132 din Legea nr. 78/2000 trebuie sa se raporteze la dispozitiile art.246 si art.248 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal astfel cum acestea au fost reconfigurate prin Decizia nr.405 din 15 iunie 2016 si prin prezenta decizie.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Bombonica Prodana, fosta Dragnea, a cerut instantei supreme sesizarea CCR

Instanta Suprema a decis, pe 28 martie, sa sesizeze CCR in privinta definitiei abuzului in serviciu, la cererea fostei sotii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana.

Bombonica Prodana a depus, pe 2 martie, o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale privind definitia abuzului in serviciu pe doua aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei "indeplineste in mod defectuos" daca nu exista stabilit un prag minim valoric pentru ca o infractiune sa fie definita ca abuz in serviciu.

Procurorul DNA s-a opus acestei cereri si a aratat ca judecatorii Curtii Constitutionale s-au mai pronuntat in trecut pe spete similare.

Avocatii Bombonicai Prodana au aratat, in cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, ca pentru a pune sub acuzare o persoana pentru abuz in serviciu, trebuie sa existe un prag minim al pagubei, apreciind ca incriminarea faptei fara raportare la un prejudiciu, cum este este prevazut in prezent in lege, ar fi neconstitutionala.

Bombonica Prodana, fosta Dragnea, a fost trimisa in judecata de DNA in dosarul privind angajarile fictive a doua membre PSD la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, pentru abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. In acelasi dosar, Liviu Dragnea a fost trimis in judecata pentru instigare la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual.

Distribuie Distribuie Comentarii